Rețeta germană pentru dezvoltarea economică și scăderea șomajului: angajatorii stabilesc programa din școli, iar instruirea elevilor se face și în fabrici

Un așa-numit sistem de educație duală, în care angajatorii lucrează cot la cot cu școlile pentru a avea candidați cât mai bine pregătiți pentru piața muncii la absolvire, funcționează de mai bine de un deceniu în Germania, iar această colaborare a făcut ca în unele regiuni ale Germaniei rata șomajului să fie aproape neglijabilă. În România, reducerea drastică a numărului de elevi din școlile profesionale și lipsa de atractivitate în rândul tinerilor pentru învățarea unei meserii au condus la un deficit de candidați pe piața muncii și la o rată a șomajului mai ridicată.

Aproximativ 200.000 de „uce­nici“ erau cuprinși în pro­gramele de training voca­țional organizate în landul german Baden-Württem­berg în 2012, unul dintre cele mai bogate state ale Germaniei, care are o populație de 10,6 milioane de persoane. Regiunea este caracterizată și de cea mai scăzută rată a șomajului dintre cele 16 landuri germane, de doar 4,2% (față de media națională de 7,3% în ianuarie 2014). Dacă în Baden- Württem­berg există câte 18.000 de elevi cuprinși în învățământul vocațional la fiecare milion de locuitori, în România statisticile arată că anul trecut la un milion de locuitori corespundeau 1.325 de elevi în învățământul profesional, de aproape 14 ori mai puțin decât în landul german.

Unul dintre motivele care stau la baza unei structuri puternice economice din acest stat, situat în sud-vestul Germaniei, a fost înființarea timpurie a unui model de educație duală, folosit în mod tradițional în școlile profesionale, dar care în prezent s-a extins și la nivel de universități.

„Regiunea Baden- Württemberg oferă programe de training pentru 350 de tipuri de profesii, iar programele de instruire îmbină teoria cu practica și se desfășoară atât în școli de stat, cât și în fabrici. Aproape 80% din companiile din regiune au programe de instruire pentru tineri, principalul scop al acestora fiind pregătirea tinerilor pentru piața muncii“, a explicat Jürgen Oswald, CEO al Baden-Württemberg International, organizație care sprijină companiile, universitățile și institutele de cercetare germane sau din alte țări interesate să investească în acest land.

Instruirea durează, în medie, 3 ani

În general, un program de training dual se desfășoară pe o perioadă de trei ani, în care tinerii cu vârste de 15 - 16 ani, absolvenți de școală generală, își dezvoltă abilități practice de lucru la companii (în sedii speciale, dotate cu echipamente similare cu cele din fabrici sau chiar în unitățile de producție), iar în paralel învață în școlile profesionale cunoștințele teoretice și tehnice pentru o anumită meserie.

Una dintre companiile din Baden-Württemberg care oferă un astfel de program de instruire este concernul Voith, o companie care activează în sectorul ingineriei mecanice, cu peste 43.000 de angajați la nivel global și vânzări anuale de peste 5,7 miliarde de euro.

„În urmă cu câteva luni, am finalizat o investiție de 16 milioane de euro într-un nou centru de training în Heidenheim“, a spus Lars A. Rosumek, senior vicepresident corporate communications în cadrul Voith. În cadrul acestui centru sunt instruiți în prezent peste 200 de tineri în ocupații din domeniul industrial sau comercial.

Perioada de instruire presupune încheierea unor contracte între companie și tinerii ucenici, iar aceștia sunt remunerați pe parcursul programului, salariile lor fiind de circa 700- 800 de euro pe lună.

Pentru ca o companie să organizeze un astfel de program în parteneriat cu o școală, are nevoie de acreditare, iar o parte componentă a procesului de obținere a acreditării este să demonstreze că este nevoie de astfel de calificări pe piața muncii.

Programa de studiu se stabilește împreună cu angajatorii din regiune

Cu toate acestea, angajatorii germani, asemenea altor țări europene (inclusiv România) se confruntă cu un deficit de muncitori calificați, pe care încearcă să îl acopere, pe de-o parte, prin investiții în școli vocaționale și prin „importul“ de muncitori din alte țări.

„Avem o problemă pentru că există tot mai puțini oameni tineri, din cauza scăderii de­mografice, iar o parte dintre tinerii din re­giune migrează spre zonele urbane. Am in­vestit 25 de milioane de euro într-o nouă școală vocațională și avem două spitale într-o regiune relativ mică, pentru că ser­vi­ciile medicale sunt un element-cheie pentru cei care vor să se mute, iar noi încercăm să atragem cât mai mulți locuitori în re­giune. Deși departamentul nostru obișnuia să fie unul sărac, bazat pe activități de agri­cul­tură, situația din prezent s-a mai îmbunătățit, iar rata șomajului este de doar 2,9%“, a spus Mattias Neth, county manager al Hohenlohe, parte a aceluiași land german.

Și în regiunea Heilbronn-Franken, care face parte tot din landul Baden- Württem­berg, cu o populație de peste 866.000 de locuitori, se caută soluții pentru creșterea numărului de salariați, rata șomajului fiind de circa 4%.

„Avem nevoie de muncitori calificați și din alte țări. În prezent, circa 1.000 de companii din regiune publică locurile de muncă vacante pe un portal online ad­ministrat de noi, iar acum sunt aproape 2.200 de locuri de muncă disponibile în zonă“, a spus Andreas Schumm, CEO al Wirtschaftsregion Heilbronn-Franken GmbH, organizația de promovare econo­mică a regiunii Heilbronn-Franken. Învăță­mân­tul vocațional este dezvoltat și în univer­sități în această regiune, astfel că studenții de la facultatea de administrarea afa­cerilor din cadrul universității Heilbronn-Franken lucrează în proiecte pentru companiile partenere ale instituției de învățământ.

În plus, programa școlară este stabilită în funcție de discuțiile cu un comitet consultativ din care fac parte atât profesori, cât și reprezentanți ai unor companii și instituții private din zonă (cum ar fi, de exemplu, Volksbank Heilbronn, Dieffen­bacher sau Schunk).

În România se încearcă noi sisteme vocaționale

În timp ce sistemul german de educație care și-a demonstrat eficiența în timp permite angajatorilor să „exporte“ locurile de muncă pentru necalificați în state cu o forță de muncă mai ieftină sau să le acopere cu imigranți care provin din state sărace, România nu reușește să pună la punct un sistem educațional care să aibă cores­pondent în piața muncii.

Angajatorii spun la unison că au nevoie de muncitori calificați, că există deficit de candidați în această zonă, dar schimbările din legislația învățământului nu au ajutat prea mult din acest punct de vedere.

După  desființarea școlilor profesionale din 2009 (decizie luată de ministrul educației de atunci Ecaterina Andronescu), numărul de „meseriași“ disponibili pe piața muncii a scăzut dramatic, chiar dacă modificarea legii învățământului din 2011 a presupus reînființarea acestor forme de învățământ. Dacă în anul școlar 2002- 2003 România avea peste 270.000 de elevi înscriși în învățământul profesional, numărul acestora era de doar 19.700 de persoane în anul școlar 2012/ 2013.

Iar o nouă încercare de reformare a învățământului vocațional a avut loc în această vară, odată cu adoptarea unei ordonanțe controversate de înființare a colegiilor universitare pentru absolvenții de liceu care nu au reușit să promoveze examenul de bacalaureat, care adâncește lipsa de predictabilitate a unui sistem educațional care a suferit doar în ultimele două decenii peste 100 de modificări legislative.

Explicație foto

:

Un program de training dual se desfășoară pe o perioadă de trei ani, în care tinerii cu vârste de 15 - 16 ani, absolvenți de școală generală, își dezvoltă abilități practice de lucru la companii, în sedii speciale, dotate cu echipamente similare cu cele din fabrici

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai