Statistica a confirmat: sugrumarea investițiilor de către guvern a aruncat România în recesiune

Investițiile au scăzut cu 13% în trimestrul al doilea, anulând evoluția pozitivă de 3% a consumului, ceea ce îi face direct responsabili de recesiune pe fostul ministru al bugetului Liviu Voinea și pe cel al transporturilor Dan Șova.

Sugrumarea investițiilor este de vină pentru revenirea economiei în recesiune tehnică în primul semestru, previziunile analiștilor și ale oamenilor de afaceri fiind confirmate ieri de Institutul de Statistică (INS).

Declinul puternic al investițiilor publice, dar și ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, forțată de „taxa pe stâlp“, și-au pus puternic amprenta asupra economiei anulând impactul benefic al revigorării consumului. În aceste condiții economia a înregistrat în trimestrul al doilea o creștere de doar 1,2% față de aceeași perioadă de anul trecut, după saltul puternic al PIB de 3,9% din primul trimestru.

Formarea brută de capital (in­ves­tițiile) a scăzut cu 13,3% în T2 din 2014 față de aceeași perioadă de anul trecut. Iar pe ansamblul primului semes­tru declinul a fost de 10,2%.

Sacri­ficarea investițiilor statului s-a resimțit cel mai puternic în industria construcțiilor.

Cheltuielile de capital ale statului au înregistrat în S1 o performanță foarte slabă, respectiv un grad de realizare de doar 70% față de nivelul programat. Astfel, evoluția negativă îi face direct responsabili de recesiune pe doi foști mi­niș­tri: al bugetului, Liviu Voinea, și al transporturilor, Dan Șova, care au tăiat cheltuielile pentru infrastructură.

Aceste cheltuieli au fost în scădere cu 33% față de nivelul din aceeași perioadă de anul trecut, la 4,8 miliarde de lei. În prima jumătate a acestui an, o

serie de lucrări de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcțiilor nu au început.

Spre exemplu, autostrada Comar­nic - Brașov, prima șosea construită în concesiune de statul român, are investitori privați de mai bine de jumătate de an, însă contractul de concesiune este „în așteptare“. Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde statul a reziliat trei contracte de construire înche­iate încă din 2008, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanțare.

Investițiile au fost singura compo­nen­tă pe minus în trimestrul al doilea, pe partea de utilizare a Produsului Intern Brut, potrivit datelor pro­vizorii detaliate privind evoluția econo­miei în trimestrul al doilea anunțate de INS. Iar declinul a fost suficient de puternic cât să frâneze creșterea economică în trimestrul al doi­lea la 1,2%, față de ace­eași perioadă de anul trecut.

Investițiile extrem de mici au fost un element-cheie aflat în spa­tele creșterii eco­no­mice dezamă­gi­toa­re din al doi­lea tri­mes­tru, spune Eugen Sinca, se­nior ana­list la BCR, amin­tind că inves­tițiile pu­bli­ce în infrastruc­tu­ră au fost aproape inexistente.

Cererea internă a avut o con­tri­bu­ție de doar 0,3 puncte procentuale la rit­mul anual al PIB în trimestrul doi în con­dițiile în care creșterea consumului privat (cu 3,9% an/an) și a consumului public (cu 3,8% an/an cel individual și cu 1,1% cel colectiv) a fost contrabalansată de declinul for­mării brute de capital (cu 13,3% an/an).

„Evoluția economiei României în primele șase luni ale anului reflectă evolu­țiile divergente la nivelul cererii interne, în­deo­sebi între consumul privat și investițiile produc­ti­ve. În acest context, atragem atenția cu privire la faptul că dinamica consumului privat din semestrul I nu este sustenabilă fără o relansare durabilă a investițiilor productive în economie“, apreciază Andrei Rădulescu, senior economist la

Banca Transilvania

.

În condițiile scăderii investițiilor, sec­torul construcțiilor a înregistrat o scădere de 5,2% în trimestrul al doilea comparativ cu aceeași perioadă din 2013. Un declin mai accentuat, pe partea de formare a PIB, a avut agricultura, respectiv -7,6%.

Industria a avansat cu 2,1%, având cea mai mare contribuție la ascensiunea PIB de 1,2% din al doilea trimestru. Însă, ritmul de creștere a decelerat puternic față de plusul de 8% an la an în T1. Și sectorul IT a avut un aport favorabil la creșterea economiei din T2, rata de creștere fiind de 9,8%.

Ca o surpriză a venit nivelul slab al valorii adăugate în comerț, având în vedere vânzările cu amănuntul puternice, în creștere cu 8% în T2 2014, susțin analiștii

UniCredit Țiriac Bank

. Valoarea adăugată din comerț a scăzut cu 4,3% în trimestrul doi 2014 față de același trimestru din anul anterior.

România a revenit surprinzător în recesiune tehnică după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracție. În trimestrul al doilea PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% com­pa­ra­tiv cu primul trimestru, pe date ajustate se­zonier, după ce în primele trei luni ale anului de­clinul a fost de 0,2% față de T4 2013. Analiștii au modificat deja sau se gândesc să ajus­teze prognozele privind creșterea PIB din acest an spre 2-2,5%.

În primul semestru creșterea economică a încetinit la 2,4%, după ascensiunea de 3,9% din T1.

Pentru a doua jumătate a anului, cei mai mulți analiști au anticipat deja că economia ar putea să încetinească din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a per­for­mat foarte bine anul trecut.

Ce spun analiștii despre economie în trimestrul doi

Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania

Cererea internă a avut o contribuție de doar 0,3 puncte procentuale la ritmul anual al PIB în trimestrul II, dat fiind că avansul consumului privat (cu 3,9% an/an) și al consumului public (cu 3,8% an/an cel individual și cu 1,1% cel colectiv) a fost contrabalansat de declinul formării brute de capital (cu 13,3% an/an).

Evoluția economiei României în primele șase luni ale anului reflectă evoluțiile divergente la nivelul cererii interne, îndeosebi între consumul privat și investițiile productive. În acest context, atragem atenția cu privire la faptul că dinamica consumului privat din semestrul I nu este sustenabilă fără o relansare durabilă a investițiilor productive în economie.

Deși formarea brută de capital fix a fost nefavorabil influențată în prima jumătate a anului de situația din Ucraina, tăierea investițiilor publice și distorsiunile introduse de acciza la carburanți și taxele pe construcții speciale, ne așteptăm la o stabilizare și relansare graduală a investițiilor începând cu semestrul II.

Vlad Muscalu, economist-șef la ING Bank

Frapează investÌțiile ce contribuie negativ cu un punct procentual pentru încă un trimestru, explicând aproape întreaga contracție trimestrială a economiei. Nu dispunem de date care să indice clar cauza acestor evenimente, însă pentru moment presupunem că este determinată în mare măsură de dinamica slabă a investițiilor publice, cât și de taxa pe construcții speciale ce erodează resursele ce ar putea fi investite, oferind un nou exemplu al regulilor fiscale fluide din România.

Cred că cel mai surprinzător aspect al datelor privind PIB-ul este că acestea nu prezintă vreo sursă deosebită de slăbiciune, slăbiciune prezentată de datele mai vechi ce arătau o contracție trimestrială de 1%. Astfel, sectoarele economice au stagnat, o înrăutățire față de trimestrele precedente, dar nu înregistrează contracții în termeni trimestriali așa cum se întâmplă cu întregul produs intern brut. Astfel contracția de 1% a PIB pare produsul aproape exclusiv al componentei mai puțin transparente numită „discrepanța statistică“, iar aceasta oferă puține indicii privind perspectiva economiei românești.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega