Străinii luptă în Ucraina pentru bani, ideologie și răzbunare. Românii ar putea fi forțați să intre în lupta pentru un stat care nu-i vrea români

Mercenari sârbi care n-au uitat bombardamentele NATO, ceceni trimiși pe post de carne de tun de un guvern marionetă progra­mat de Moscova, fracezi care luptă contra glo­balizării, spanioli cu nostalgia prieteniei ru­sești din Războiul Civil și combatanți din alte nații luptă mai mult sau mai puțin volun­tar în conflictul dintre armata ucraineană și se­paratiștii proruși, unii pentru a demonstra ce­va, alții doar de dragul de a ucide. Dacă răz­boiul se întinde până în toamnă, în luptă vor fi forțați să intre și fiii românilor din Ucrai­na, care nu sunt puțini, peste 400.000, dar lupta lor va fi pentru un stat care nu-i vrea români.

Vorbitorii de limba română - moldo­ve­neas­că sunt al treilea grup etnic ca mărime din Ucraina, concentrați mai ales în regiu­ni­le Cernăuți și Odesa, potrivit celui mai re­cent recensământ, din 2001. Guvernul ucrai­nean este acuzat că duce o politică de dez­ro­mâ­nizare, mai ales prin descurajarea în­vă­ță­mân­tului cu predare în limba română – mol­do­venească. În sprijinul acestei idei vin ci­frele. Dacă în 1999 în Ucraina erau 126 de in­sti­tuții de învățământ general cu predare în limbile română și moldovenească, în 2009 numă­rul se situa la 95, în condițiile în care nu­mă­rul școlilor pentru minoritățile ma­ghia­ră, tătară și poloneză a crescut, potrivit unei ana­lize din 2011 a organizației CIEMEN, care promovează drepturile minorităților.

Noua autoritate de la Kiev a decis că Ucrai­na va reintroduce din toamnă serviciul mi­litar obligatoriu. Consiliul național de apă­rare a asigurat că recruții nu vor fi coma­sați în zonele de conflict, dar la cum esca­la­dea­ză conflictul dintre armata guverna­men­tală și cea a separatiștilor instituția ar putea reveni asupra deciziei. Până în prezent au murit mai mulți soldați ucraineni de etnie ro­mână în lupele din estul țării.

Sârbii

Alături de rebeli luptă câțiva zeci de sârbi, unii din spirit de solidaritate pentru „frații“ lor adepți ai biserii ortodoxe rusești și din ostilitate față de NATO, ale cărei trupe au bombardat Serbia, scrie BBC.

Unul dintre aceștia este Bratislav Zivko­vic, în vârstă de 39 de ani. El este liderul mi­li­ției sârbești Cetnik din estul Ucrainei. Zivkovic a fost și în Crimeea, unde „i-a apă­rat pe frații ruși“. În războiul din Est, volun­ta­rii săi sârbi s-au remarcat respingând o ofensivă a armatei guvernamentale lângă Luhansk. În luptă au fost distruse două tan­curi, inlcusiv echipajele. Însă cei mai mulți combatanți sârbi din Ucraina văd în război o afa­cere. Ei sunt mercenari și luptă în ambele tabere, atrași mai mult de bani decât de idealuri, notează Deutsche Welle. Este vorba de „turismul de război“, un fenomen care atrage nu doar persoane din state sărace, ci și din țări bogate precum Germa­nia și Olanda.

„Îndoctrinarea îi aduce pe tineri, unii dintre ei aproape copii, în război“, a explicat expertul în securitate Zoran Dragisic. Circa 99% dintre sârbii care luptă în Ucraina sunt mercenari, a declarat premierul sârb Aleksandar Vucic. Ei câștigă între 2.100 și 6.500 de dolari, în funcție de ce tabără aleg, a explicat oficialul.

Rebelilor ucraineni proruși le place să-i prezinte pe colegii străini care luptă alături de ei ca „brigăzi internaționale“ care luptă cu fascismul, un atribut dat de Moscova liderilor de la Kiev.

Cecenii

Cecenii aduc chiar mai multă comple­xi­ta­te războiului din Ucraina. Ceceni din Re­pu­blica rusească Cecenă luptă de partea re­be­lilor, iar cei din diaspora antirusă sprijină tabă­ra guvernamentală. Cei mai mulți, câ­teva sute, luptă pentru rebeli, trimiși de lide­rul republicii, Ramzan Kadyrov, o mario­netă a lui Putin, scrie Radio Europa Liberă.

Acești luptători par a fi „voluntari“ din forțele de securitate subordonate lui Kadyrov. Presa occidentală sugerează că oamenii lui Kadyrov s-au distins în luptă mai mult ptin dezertări și predări.

În cealaltă tabără, Isa Munayev, un veteran al războaielor de independență cecene, a cerut Occidentului „asistență militară masivă“ pentru ucrainei, pe care ei îi descrie ca victime ale agresiunii imperiale rusești, așa cum au fost și cecenii în urmă cu 20 de ani. Munayev este generalul unei armate cecene a cărei putere nu este încă cunoscută, recunoscut pentru curaj și talent tactic. El face parte dintre cei care au organizat apărarea orașului Grozny și pentru lupta în rezistența antirusă din munți. Un alt cecen, Ruslan Arsayev, a trecut prin șase campanii militare. El a venit în Ucraina pentru a lupta în revoluția de pe maidan. Războinic cu tradiție, a fost rănit de două ori și s-a ales cu un plămân perforat. Un frate de-al lui a fost condamnat pentru deturnarea unui avion care se îndrepta către Moscova. Arsayev a venit în Ucraina din cauza lui Putin. „Putin mi-a transformat țara într-o Rusia stalinistă, cu zeci de informatori pe fiecare stradă“, spune el.

Extremiștii occidentali

Circa 20 de francezi luptă în Ucraina, în ambele tabere. Unii sunt foști soldați. Victor Lenta, în vârstă de 25 de ani, a „gustat“ conflictele din Afganistan, Coasta de Fildeș și Chad. Alături de alți tovarăși de arme a fondat o organizație ultranaționalistă care a demonstrat în Franța și Serbia în sprijinul președintelui sirian Bashar al-Assad. Într-un interviu acordat Le Monde, Lenta a explicat că Rusia este singurul obstacol care rezistă în fața globalizării liberale, pe care el o consideră „responsabilă pentru declinul valorilor naționale și pierderea suveranității franceze“.

Venit din Suedia, Dina Newman, un lunetist cu vederi de extremă dreapta, luptă pentru guvernul ucrainean. El a spus pentru BBC că și-a ales tabăra pentru că „rasa albă trebuie să supraviețuiască“. Newman are de gând să lupte și pentru președintele sirian al-Assad deoarece acesta rezistă „sionismului internațional“. Mulți dintre occidentalii care luptă alături de armata guvernamentală fac parte din Batalionul Azov.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru