* Nu am observat absolut nicio dorință de a îi sprijini în vreun fel pe cei care fac business. * Fiscalizarea muncii este mult prea mare în cazul veniturilor din salarii. * România nu stă deloc bine, sunt 39 de plăți anuale efectuate pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale, spre deosebire de media UE, care este de 13. * În România „nu se mișcă creditul“. * Mulți antreprenori aleg să plece din țară. Și în străinătate sunt controale, dar dacă ești în neregulă cu ceva, autoritățile vin și îți dau o listă cu măsurile pe care trebuie să le iei și îți dau un termen. * Majoritatea modificărilor fiscale au fost părtinitoare pentru Fisc.Fiscalitatea a fost și a rămas o „piatră de moară“ care trage România în jos în clasamentele competitivității economice.
Atitudinea autorităților fiscale din România a fost perfect „paralelă“ cu businessul, iar în prezent a devenit antibusiness. Iar această relație dintre Fisc și mediul de afaceri local, schimbările frecvente ale legislației fiscale și numărul mare de taxe sunt piedici care stau în calea creșterii competitivității economice a României, în opinia experților în fiscalitate și a avocaților care au participat ieri la conferința „Cum poate fiscalitatea să propulseze România în topurile competitivității economice“ organizată de ZF în parteneriat cu casele de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, Ionescu Sava și Biriș Goran și compania TPG - The Practice Group.
„Atitudinea autorităților fiscale din România a fost perfect paralelă cu businessul“, a spus Radu Ionescu, managing partner la casa de avocatură Ionescu și Sava.
La rândul lui, Gabriel Biriș, partener fondator al Biriș Goran, a catalogat modul actual de relaționare a autorităților cu mediul de afaceri drept „anti-business“. „În prezent autoritățile sunt antibusiness. Când blochează activitatea unei companii, fac plângeri penale, acestea sunt măsuri antibusiness.“
Fiscalitatea a fost și a rămas o „piatră de moară“ care trage România în jos în clasamentele competitivității economice la nivel mondial.
Instituțiile fiscale, prin atitudinea lor la adresa contribuabililor, descurajează investițiile și antreprenorii, care de multe ori preferă să pornească afaceri în străinătate, unde sunt susținuți de stat și nu sunt acuzați și priviți ca niște evazioniști. „Una din greșelile pe care le fac instituțiile fiscale este că omul de afaceri este tratat de la început ca un evazionist. Este tratat ca și când ar fi împotriva statului. Trebuie o nouă relație între instituții și mediul de business“, a spus Constantin Niță, ministrul economiei.
Niță, care a venit din mediul de business în politică, susține că cel mai important lucru pentru mediul de afaceri este să intre în vigoare un Cod fiscal care „să rămână o perioadă rezonabilă de timp și pe care să nu îl mai schimbăm“.
Ramona Jurubiță, partener și head of Taxation, KPMG România, consideră că interacțiunea cu autoritățile este una „de forță“ și nimeni nu urmărește cine a avut dreptate și cum răspunde un funcționar public. „Am ajuns în situația în care să ne fie teamă să interacționăm cu organul fiscal, deoarece pentru orice taxă pe care poate nu am aplicat-o corect, mi se stabilesc penalități. Ori le plătești, ori dosarul merge mai departe la DNA“, a adăugat ea.
În raportul „Doing Business“ din 2013 al Băncii Mondiale, realizat pe baza a 10 criterii ce privesc sistemul de reglementare a mediului de afaceri, România se afla pe poziția 73 din 189 de țări, având a doua cea mai slabă poziție între țările din Europa Centrală și de Est, iar plata taxelor și impozitelor este unul dintre domeniile care plasează România foarte jos în top, pe locul 134. O companie din România face în fiecare an 39 de plăți către stat în contul taxelor și contribuțiilor de trei ori mai multe față de media UE, iar cea mai mare parte din povara fiscală este distribuită pe muncă, potrivit Băncii Mondiale. Pentru achitarea taxelor o companie pierde anual 200 de ore.
Și în clasamentul competitivății elaborat de Forumul Economic Mondial, România stă, de asemenea, destul de prost plasându-se pe poziția 59 din 144 de țări.Raportul atrage atenția că problemele care predomină în mediul de afaceri românesc sunt și cele legate de regimul fiscal, care descurajează investițiile. Fiscalitatea apare în topul competitivității realizat Forumul Economic Mondial în mai multe arii ale raportului, cum ar fi: plăți anuale de taxe (locul 60 pentru România), efectul taxării asupra facilitării investițiilor (locul 128), cota totală de impozit ca procent din profit (locul 91) sau efectul taxării asupra facilitării muncii (locul 140).
Schimbările foarte dese ale Codului fiscal au dus la nesiguranță. Această situație a afectat puternic predictabilitatea și stabilitatea fiscală, adică premisele pentru crearea unui mediu favorabil pentru investiții și pentru dezvoltarea de noi afaceri, au mai spus participanții la conferința ZF.
„Instabilitatea nu a făcut deloc bine sistemului fiscal în România. În momentul în care cineva avea curajul să înceapă o afacere, era avizat asupra taxelor, însă nu neapărat acest lucru speria antreprenorii, ci lipsa stabilității. Dacă nu se va asigura o stabilitate pe termen mediu și lung va fi greu să convingem investitorii să vină în România și să înceapă o afacere sănătoasă“, a declarat în cadrul conferinței Dana Cornea, Partener Fondator TPG Accounting.
Pe lângă instabilitatea legislativă și povara fiscală exagerată, experții în fiscalitate au căzut de acord că un alt obstacol major în calea creșterii competitivității este evaziunea fiscală „imensă“.
România poate deveni mai competitivă din punct de vedere fiscal și nu ar mai fi necesară creșterea de taxe dacă s-ar colecta în plus măcar jumătate din sumele care reprezintă evaziune fiscală, estimată la 16% din PIB, ajungându-se la un nivel de colectare de 37-38%, potrivit lui Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România. Ministrul economiei a afirmat anterior că, dacă statul ar reuși să colecteze 37-39% venituri din PIB, probabil nu va mai fi nevoie de alte taxe și impozite, precum taxa pe stâlp.
Bădin a mai afirmat că nu există o strategie și viziune pe termen lung, lacună care încețoșează direcția în care ar trebui să se îndrepte România din punct de vedere fiscal. „Noi nu avem un plan de țară, nu știm de ce avem nevoie. În momentul în care vor fi setate prioritățile, politica fiscală va deveni foarte clară. Sunt optimist că reforma administrației fiscale va contribui la creșterea colectării taxelor de către stat și la o mai bună relație între instituțiile fiscale și contribuabili.“
România trebuie să decidă care sunt sectoarele de activitate pe care dorește să le încurajeze și să folosească pârghii fiscale pentru aceasta, apreciază Alexandru Cristea, tax partner la Țuca Zbârcea & Asociații.
„Agenda rămâne deschisă pentru o strategie fiscală ce ține seama de nevoile/dezvoltarea sectorială: regândirea sistemului de redevențe pentru resursele minerale, lărgirea cotei reduse de TVA la alimente, generalizarea taxării inverse în anumite sectoare cu risc de evaziune, scutirea de TVA la import.“
Deși România nu are impozit mare pe profitul mare al companiilor, taxele totale pe forța de muncă (impozitul pe venit plus contribuțiile de asigurări sociale) sunt extrem de ridicate, fiind în topul european. La un salariu net de 1.000 de lei se plătesc taxe de 800 de lei.
Deși are un potențial de creștere cu mult peste media europeană având în vedere cât are de recuperat, economia românească este frânată de birocrația fiscală și administrativă.
Lipsa investițiilor după criză, atât cele interne, cât și cele străine, a lovit în plin economia. Atragerea de noi investitori este acum extrem de dificilă având în vedere lipsa de încredere în capacitatea administrativă a Guvernului de a împinge economia înainte. Constantin Niță, ministrul economiei din guvernul Ponta, spune că se așteaptă la o relansare a investițiilor după reducerea contribuțiilor sociale la nivelul angajatorului cu 5 puncte procentuale și după intrarea în vigoare a legii privind profitul reinvestit.
Niță nu crede că economia românească poate crește cu peste 5% pe an având în vedere contextul european, principala piață de export a României. El a menționat că în acest an economia va crește cu o rată în jurul a 2-3%, ritmul fiind de încetinire. În trimestrul 4 al anului trecut ritmul de creștere a fost de 5,4%.
Ramona Jurubiță, partener, head of taxation KPMG România
* În legislație există și puncte bune, dar aplicabilitatea lor practică lasă de dorit.
* Trebuie îmbunătățit sistemul eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, care ar fi o „gură de oxigen“ dată societăților care sunt în dificultate, în condițiile în care accesul la finanțare pe piața bancară este destul de dificil. aplicabilitatea ei și modul de abordare este unul destul de obiectiv.
* Scutirea de impozit pe profitul reinvestit este o semi-facilitate, pentru că momentan aplicabilitatea măsurii este limitată până în 2016. Există o scutire pe dividendele reinvestite, dar care din păcate este imposibil de aplicat pentru că nu există norme.
* Interacțiunea cu autoritățile de control este una de forță. Am ajuns în situația în care să ne fie teamă să interacționăm cu organul fiscal, deoarece pentru orice taxă pe care poate nu am aplicat-o corect, mi se stabilesc penalități. Ori le plătești, ori dosarul merge mai departe la DNA.
* Pregătirea tehnică a celor cu care interacționăm nu numai că nu s-a îmbunătățit, ci dimpotrivă s-a degradat.
* Nimeni nu urmărește cine a avut dreptate și cum răspunde funcționarul public.
* Mulți antreprenori aleg să plece din țară. Și în străinătate sunt controale, dar dacă ești în neregulă cu ceva, autoritățile vin și îți dau o listă cu măsurile pe care trebuie să le iei și îți dau un termen. Dacă după termen nu te conformezi, se trece la măsuri drastice. Este o abordare în sprijinul antreprenorului, pentru a avea susținere și a nu-i fi teamă să se dezvolte.
Radu Ionescu, managing partener, casa de avocatură Ionescu Sava
* Atitudinea autorităților fiscale din România a fost perfect paralelă cu businessul.
* Nu am observat absolut nicio dorință de a îi sprijini în vreun fel pe cei care fac business.
* Este treaba statului să creeze un mediu concurențial corect și mai ales să își creeze o poziție competitivă pe piață.
* Ar trebui umblat foarte mult la modul în care este administrat efortul fiscal de companiile de pe piață.
* Nivelul de taxare este foarte mare pe piața muncii.
* În cazul combaterii fraudelor de tip carusel, autoritățile se opresc la primul om din lanț și iau pielea de pe el.
* Sunt situații prin care înseși autoritățile publice încurajează evaziunea fiscală, cu repercusiuni grave asupra mediului fiscal. Spre exemplu sunt servicii de pază care asigură securitatea la instituțiile publice pentru 5,5 lei pe oră. Acesta este un tarif cu care se plătesc pușcăriașii. O astfel de firmă sigur face evaziune.
Gabriel Biriș, partener fondator Biriș Goran
* În prezent autoritățile sunt anti-business. În momentul în care blochează activitatea unei companii, fac plângeri penale, acestea sunt măsuri anti-business
* Competitivitatea nu trebuie privită ca scop, ci ca efect al lucrului bine făcut.
* Discuțiile legate de competitivitate vs fiscalitate vizează fiscalizarea muncii, fiscalizarea investițiilor, fiscalizarea consumului și combaterea evaziunii.
* Fiscalizarea muncii este mult prea mare în cazul veniturilor din salarii. Munca la negru este omniprezentă, iar costurile de administrare sunt mari.
* Trebuie să avem neutralitatea legii, fără excepții. Sarcina fiscală nu trebuie așezată în funcție de cum câștigăm, ci de cât câștigăm. Excepțiile sunt otravă.
* Reducerea impozitării pe „capital“ a pus România pe harta investitorilor. Este cea mai vizionară măsură de politică fiscală după introducerea cotei unice.
* Impozitul pe construcții trebuie să fie eliminat.
* Nu putem să vorbim de predictabilitate dacă nu avem o bază solidă.
* Evaziunea fiscală poate fi combătută printr-un sistem IT performant, stimularea plăților cu cardul și control indirect eficient, reprofesionalizarea corpului de control și oferirea de asistență contribuabililor.
* Trebuie simplificată legislația și implementată o logică simplă și eficientă de calcul, reținere, plată și regularizare anuală a contribuțiilor sociale
* Sunt necesare măsuri pentru dezvoltarea asigurărilor private de pensii și de sănătate.
Constantin Niță, ministrul economiei
* Una din greșelile pe care le fac instituțiile fiscale este că omul de afaceri este tratat de la început ca un evazionist. Este tratat ca și când ar fi împotriva statului. Trebuie o nouă relație între instituții și mediul de business
* Pentru a stimula activitatea economică aș micșora TVA-ul. Un nivel al TVA de 19-20% ar fi suficient, chiar benefic. Dar depinde și de nivelul de colectare a celorlalte taxe și impozite.
* Eu mă așteptam la o creștere economică de 3% anul acesta. Nu cred că putem să avem o creștere mai mare de 2-3%, contextul macroeconomic nu este favorabil. Ar fi extraordinar să vedem un ritm de creștere de 4-5%, dar depinde de contextul economic și geopolitic.
* România are o problemă cu costurile și cu productivitatea. Prețul la energie este foarte mare, ceea ce face ca celelalte costuri să nu se alinieze la standardele internaționale.
* Vrem să sprijinim externalizarea companiilor românești. Vom face o structură care se va ocupa de târguri și de promovare în România.
* Este important să avem personal calificat.
* Există nemulțumiri că fiscalitatea este mare, dar dacă ne comparăm cu alte state europene, spre exemplu Franța, Germania sau Spania, fiscalitatea în România este mai mică.
* Reducerea CAS cu 5%, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea unor taxe și impozite fiscale este un pachet de măsuri care va stimula inițiativa privată.
* Încercăm să atragem investiții străine. Avem o situație favorabilă: în Ucraina sunt probleme, așa că există o deschidere mult mai mare a companiilor străine pentru România.
* În industria constructoare de mașini sunt companii care m-au contactat și vor să investească în România.
* Este important să intre în vigoare un cod fiscal care să rămână o perioadă rezonabilă de timp și pe care să nu îl mai schimbăm. Este nevoie de o înțelegere între partidele politice pentru elaborarea unui cod fiscal pe termen lung, care să nu mai fie modificat de fiecare dată când se schimbă puterea.
* În România „nu se mișcă creditul“. Eu cred că nici 10% din IMM-uri sunt creditate. Accesul la credite este încă foarte greu. La fel și pentru companiile mai mari.
Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice la Deloitte România
* Noi nu avem un plan de țară, nu știm de ce avem nevoie.
* Dacă guvernul ar fi interesat să încurajeze economia, România ar putea ajunge în 10 ani în top 10 economii din UE în privința competitivității.
* Legislația românească taxează mult mai mult munca decât capitalul.
* Orice decizie care se ia cu privire la fiscalitate este politică.
* În majoritatea țărilor deciziile cu privire la fiscalitate sunt luate de Parlament, în timp ce în România sunt luate de Guvern, care este partea executivă. Majoritatea modificărilor fiscale au fost părtinitoare pentru Fisc.
* În momentul în care vor fi setate prioritățile, politica fiscală va deveni foarte clară.
* Ne dorim să nu mai avem atât de multe cazuri de corupție, vrem ca oamenii care sunt puși să servească interesele naționale să o și facă.
* În programul de rescriere a Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală am văzut mai multă deschidere din partea MFP cu privire la mediul de afaceri.
* Se vrea ca inspecțiile fiscale să se facă pe baza unor indicatori de risc. Fiscul se va duce să verifice unde există risc mai mare de neplată a impozitelor.
* Sunt optimist că reforma administrației fiscale va contribui la creșterea colectării taxelor de către stat și la o mai bună relație între instituțiile fiscale și contribuabili.
Alexandru Cristea, partener taxe, Țuca Zbârcea și Asociații
* România trebuie să decidă care sunt sectoarele de activitate pe care dorește să le încurajeze și să folosească pârghii fiscale pentru acestea.
* Agenda rămâne deschisă pentru o strategie fiscală ce ține seama de nevoile/ dezvoltarea sectorială: regândirea sistemului de redevențe pentru resursele minerale, lărgirea cotei reduse de TVA la alimente, generalizarea taxării inverse în anumite sectoare cu risc de evaziune, scutirea de TVA la import .
* Povara fiscală a muncii (impozit și contribuții sociale) este foarte aproape de media europeană, dar evaziunea fiscală este imensă (16% din PIB) și colectarea este proastă.
* Există presiune pentru modernizarea administrării fiscale și îmbunatățirea colectării fiscale, dar și modificarea cadrului legal referitor la procedura fiscală.
* Un lucru bun este legislația de holding, însă după părerea mea ea nu va stimula investițiile de capital. Investitorii nu sunt atrași numai de fiscalitate sau de holdinguri. Trebuie crescută valoarea adăugată a produselor românești.
* În cazul impozitului pe construcții speciale cota de 1,5% este foarte mare și trebuie diminuată. Totodată, există o nevoie de reașezare sectorială și de scutiri. Există un potențial impact (sectorial) în prețurile finale către consumatori.
Dana Cornea, partener fondator TPG Accounting
* România nu stă deloc bine. Sunt 39 de plăți anuale efectuate pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale, spre deosebire de media UE, care este de 13.
* Numărul anual de ore consumate pentru respectarea obligațiilor de raportare și plată a taxelor este de 200, față de media UE de 179.
* Avem o rată de impozitare mare, suntem peste media Europei (42,9% în Europa față de media UE de 41,1%), iar contribuția taxelor la PIB este mult sub media europeană (28,3% în România față de media UE de 39,4% din PIB).
* Creșterea taxelor nu este o soluție, ci mărirea bazei de impozitare.
* Instabilitatea nu a făcut deloc bine sistemului fiscal în România. În momentul în care cineva avea curajul să înceapă o afacere, era avizat asupra taxelor, însă nu neapărat acest lucru speria antreprenorii, ci lipsa stabilității. În medie au fost 12 schimbări ale Codului fiscal pe an.
* Dacă nu se va asigura o stabilitate pe termen mediu și lung va fi greu să convingem investitorii să vină în România și să înceapă o afacere sănătoasă. Stabilitatea poate fi asigurată dacă cele două coduri, fiscal și de procedură, în forma rescrisă, vor rămâne stabile cât mai mult timp.
* Acordarea unor discounturi pentru sumele plătite în avans ar fi o măsură care poate va ajuta la o creștere a gradului de colectare.
* Legislația de tip holding ar ajuta mult România.
0 comments :
Trimiteți un comentariu