* București - Giurgiu via Grădiștea este prioritatea numărul unu în master plan * București - Iași via Bacău și Buzău - Galați vor fi reabilitate cu 3,3 miliarde de euro * Reabilitarea rețelei Cluj-Napoca - Iași are un cost estimat de 2,8 mld. euro.Până în 2020 linia de cale ferată București - Giurgiu via Grădiștea, care nu mai este folosită după ce podul de la Grădiștea s-a prăbușit în urmă cu nouă ani, va fi reabilitată cu 225 de milioane de euro, arată Master Planul General de Transport, un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014-2020. După reabilitarea a 59 de kilometri, pe această linie va circula un tren la două ore, se mai arată în document.
„Această linie face parte din coridorul paneuropean nouă, care leagă România de Bulgaria. Acum ocolim pe la Videle pe o linie neelectrificată, pentru că linia directă stă închisă. În 2015 se fac zece ani. Nu au fost deloc gospodari. Este o rușine că nu s-a făcut nimic până acum. S-au căutat tot felul de explicații ca să se amâne lucrarea. Calea ferată nu are sprijin“, este de părere Octavian Udriște, inginer specializat în domeniul feroviar.
De nouă ani trenurile de pasageri și cele de marfă trebuie să circule pe o rută ocolitoare, ceea ce înseamnă costuri suplimentare și o durată mai mare a călătoriei.
Trenurile de călători care pleacă din București spre Giurgiu parcurg această distanță în mai mult de două ore și jumătate trecând prin Videle, Rădulești, Târnavele, Vlasca, Răsuceni, Toporu, Chiriacu, Stănești, Oncești, Bălănoaia, Cetatea și Giurgiu, ce adună 115 kilometri. Dacă s-ar fi putut circula direct pe București - Giurgiu distanța era de sub 70 de kilometri.
Proiectul legat de redeschiderea circulației între stațiile Vidra - Grădiștea este încă în faza de studiu de fezabilitate în revizuire, potrivit ultimelor date disponibile.
„Toată calea ferată trebuie reabilitată, trebuie să menținem o rețea densă, nicidecum să renunțăm la anumite linii. Calea ferată este un vector de dezvoltare, un motor de creștere a economiei. Ne învârtim în jurul cozii și nu finalizăm nimic. Vedem că de zece ani se lucrează la București - Constanța și nici acum nu este finalizată, nu s-au făcut stațiile Ciulnița, Fetești, podurile dunărene“, a mai adăugat Udriște.
Căile ferate române primesc mai puțini bani de la bugetul de stat decât drumurile, deși tendința în Uniunea Europeană este de încurajare a transportului pe calea ferată, mult mai nepoluant și mai sigur. Anul acesta s-au alocat pentru investiții în calea ferată doar 1,4 miliarde de lei (circa 308 milioane de euro). Ce proiecte mai sunt puse pe hârtie?
O altă linie de cale ferată care va fi reabilitată în perioada 2021-2030, potrivit master planului, este București - Ungaria via Brașov și Teiuș -Cluj; „375 de kilometri de pe această rută vor fi reabilitați la nivelul vitezei de proiectare. Vor opera două trenuri Interregio pe oră între București și Brașov și un tren pe oră de la Brașov la Teiuș. Apoi se va continua cu un tren la două ore către Cluj-Napoca și Arad, alternativ.“ Altfel spus se va modifica programul de mers al trenurilor și va fi achiziționat material rulant.
Și linia București - Iași via Bacău și Buzău - Galați și Pașcani - Ucraina (Siret) va fi reabilitată, cu 3,3 miliarde de euro, potrivit master-planului; 695 de kilometri de rețea vor fi reabilitați la nivelul vitezei de proiectare. Vor opera două trenuri Interregio pe oră către și de la București și un tren la două ore până la Suceava/Ucraina, Galați, Iași, Buzău.
Investiții de 183 de milioane de euro sunt prevăzute tocmai pentru perioada 2012-2030 și pentru linia Craiova - Calafat, în reabilitarea a 108 kilometri de cale ferată.
Calendarul de mers arată că pe această linie va circula un tren la două ore. Și pentru linia București - Sibiu via Pitești și Râmnicu Vâlcea sunt prevăzute investiții de 1,2 miliarde de euro în perioada 2014-2020 în vederea reabilitării a 242 de kilometri de rețea.
De asemenea, se dorește construirea unei noi legături între Râmnicu Vâlcea și Vâlcele. „Va opera un tren Interregio pe oră de la București la Pitești și un tren la două ore de la Pitești la Sibiu. Vor fi necesare 7 rame noi. Linia va trebui electrificată pentru ca serviciile de mai sus să fie implementate. Linia va genera beneficii majore și pentru transportul de marfă. Ruta va conține linie dublă și linie simplă“, se arată în master plan.
Investiții de 2,4 miliarde de euro sunt prevăzute și pentru reabilitarea liniei de cale ferată București - Arad via Craiova și Timișoara pentru perioada 2012-2030. Vor fi reabilitați 590 de kilometri, două trenuri Interregio vor opera pe oră între București și Craiova și un tren pe oră între Craiova și Filiași. Se va continua cu un tren la două ore (alternativ) către Arad via Timișoara și către Deva, se arată în document.
Investiții de peste jumătate de miliarde de euro sunt în plan și pentru linia Oradea - Timișoara - Moravița, unde 177 de kilometri de cale ferată vor fi reabilitați în perioada 2012-2030. Calendarul de mers arată că pe această linie va circula un tren Interregio la două ore. În master plan se mai menționează că pe această rută există potențial pentru o intervenție de electrificare, în condițiile în care programul de mers va fi implementat.
Alte proiecte la care face referire Master Panul General de Transport sunt reabilitarea liniei Cluj-Napoca - Iași (în perioada 2021-2030), o linie ce asigură legătura între nord-vestul României și nord-est. Costul estimat este de 2,8 miliarde de euro, perioada de implementare stabilită fiind 2021-2030.
Mai mult, pe listă este trecută și reabilitarea liniei Cluj-Napoca - Oradea, o investiție estimată la circa 650 de milioane de euro. „Această linie asigură legătura dintre Cluj-Napoca și Ungaria prin Episcopia Bihor. În același timp asigură și legătura Bucureștiului cu Ungaria prin legătura la coridorul IV de transport feroviar, având în vedere includerea în lista de proiecte a secțiunii Teiuș - Cluj-Napoca“, se arată în document.
mirabela.tiron@zf.ro
0 comments :
Trimiteți un comentariu