Economia SUA și-a revenit mai rapid decât cea europeană, dar crește „dopată“ cu banii ieftini aruncați pe piață de Fed și riscă să fie lovită de explozia inflației

Perspectiva terminării programului de achiziții de active derulat de Rezerva Federală americană (Fed) – unul dintre cele mai radicale și mai lungi experimente de politică monetară din istoria modernă –, readusă în atenție de ședința încheiată aseară a Fed, a adus sub lupa comentatorilor rezultatele măsurilor neortodoxe de stimulare a creșterii economice și a piețelor. Atenția este mare mai ales acum când de astfel de acțiuni neconvenționale se pregătește și Banca Centrală Europeană.

Este evident că economia americană și-a revenit mai rapid din criza mondială decât cele ale majorității statelor europene. PIB-ul SUA a crescut cu 2,2% anul trecut, pe când cel al zonei euro a scăzut cu -0,4%. De asemenea, șomajul s-a redus, populația a reînceput să cumpere mașini și locuințe, companiile se finanțează ieftin, iar bursele de pe Wall Street au atins maxime istorice. Criticii spun însă că aceste „performanțe“ nu sunt evoluții naturale și sănătoase care să reflecte starea economiei și că aici s-a ajuns din cauza „dopajului“ cu credit ieftin.

Adevăratul test pentru QE va fi evoluția inflației. Unii analiști au atras atenția încă de la introducerea primei runde de achiziții de active asupra apariției inflației galopante în condițiile în care cumpărarea unor cantități vaste de obligațiuni introduce mai mulți bani în circulație.

Cum lucrează QE

În 2012, Ben Bernanke, pe atunci președintele Fed și arhitectul QE, a explicat unor studenți mecanismele ajustării cantitative. Fed cumpără tiluri de Trezorerie și ti­tluri de valoare bazate pe ipoteci, ceea ce duce la creșterea prețurilor, împinge în jos dobânzile și reduce cantitatea de astfel de instrumente financiare disponibilă pe piețe. Pentru că oferta este mai mică, investitorii se orientează spre alte active, mai riscante, precum obligațiunile emise de companii. Acest efect este important deoarece atunci când investitorii cumpără obligațiuni corporate ei practic împrumută bani companiilor. Finanțarea sectorului corporate este o componentă esențială în mecanismul de relansare economică, potrivit Fed. De asemenea, în contextul prăbușirii vânzărilor de locuințe, mașini și alte bunuri la afârșitul anului 2008, banii ieftini ar atrage înapoi pe piață consumatorii reticenți.

Efectul secundar, dar de dorit, al însă­nă­toșirii economiei este creșterea burselor de acțiuni. Achizițiile de instrumente de finan­țare nu sunt considerate cheltuieli guvernamentale deoarece activele pe care Fed le cumpără sunt în cele din urmă revândute pe piețe, explică Chicago Tribune. Bernanke este expert în Marea Depresiune economică și în greșelile pe care Fed le-a făcut atunci.

Fed a lansat prima rundă de QE în urmă cu șase ani, în noiembrie 2008, la puțin timp după prăbușirea băncii americane de investiții Lehman Brothers, pentru a stabiliza sistemul financiar, iar de atunci a derulat încă două pentru a repune pe picioare economia, majorându-și balanța cu active și pasive cu 3.500 miliarde de dolari, sumă echivalentă cu aproape un sfert din PIB-ul american.

Instituția, acum condusă de Janet Yellen, a indicat că octombrie va fi ultima lună cu achiziții de active.

Efectele QE în cifre

* Indicele bursier S&P; 500 a urcat cu 129% din noiembrie 2008;

* PIB-ul a crescut cu 9,8%, creștere ajustată în funcție de inflație;

* Rata șomajului a scăzut cu un punct procentual;

* Rata inflației a accelerat de la 1,1% la 1,7%;

* Vânzările auto s-au majorat cu 61%;

* Inițierile de proiecte de locuințe noi au avansat cu 56%.

Plusuri

-Planul Fed pare să fi funcționat. „Fanii“ QE spun că rata șomajului s-a redus la 5,9% în septembrie de la peste 8% când a fost introdusă cea mai recentă rundă de achiziții de active, notează The Wall Street Journal. Economia a crescut în cea mai mare parte a ultimilor cinci ani, dar modest și neuniform, însă mai puternic decât, spre exemplu, în zona euro. Iar inflația, deși sub ținta de 2% a Fed de peste doi ani, a crecut ușor și s-a stabilizat în ultimele luni.

-Cel mai evident efect QE l-a avut pe bursele financiare. De când Fed a anunțat a treia rundă de achiziții de active, în septembrie 2012, indicele industrial Dow Jones a sărit cu 26% și nu a înregistrat scăderi de peste 10%. S&P; 500 a crescut cu peste 40%.

-QE „a inspirat încredere și a convins piețele financiare că SUA nu se vor transforma într-o Japonia, țară care-i îngrijora“, explică Joe Gagnon, asociat la Institutul Peterson.

Minusuri

- Pe lista criticilor se pot menționa creșterea artificială a burselor de acțiuni deoarece investitorii au fost descurajați să investească în obligațiuni, penalizarea celor cu depozite de economii, care au fost lăsați contemplând dobânzi de 0%, pericolul unei inflații explozive și slăbirea dolarului. De asemenea, cu toate că bursele au crescut, nu a dispărut teama unei prăbușiri, justificată de perspectivele sumbre privind creșterea globală, așa cum au demonstrat scăderile de pe bursele internaționale de la începutul lunii, notează The Telegraph.

- Poate cea mai întemeiată critică este că dobânzile foarte mici au încurajat companiile să se împrumute și să păstreze lichiditatea sau să o folosească pentru răscumpărarea de acțiuni în beneficiul acționarilor în loc să investească banii și să contribuie astfel la creșterea economiei.

Explicație foto: Janet Yellen, succesoarea lui Ben Bernanke la președinția Fed, a primit ca moștenire misiunea de a ghida economia prin terenul necartografiat lăsat în urmă de QE

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru