Exporturile agroalimentare sunt dependente de vasele pentru cereale și animale întrucât industria de profil nu poate înghiți toată producția strânsă de pe câmp de fermieri

Exporturile de produse agroalimentare au crescut de șapte ori în ultimul deceniu, anul 2013 a adus primul excedent din ultimele două decenii, dar poziția României pe piața internațională a alimentelor rămâne dependentă de vasele pentru cereale și animale vii.

Grâul, porumbul, orzul, se­min­țele de floarea-soarelui și de rapiță, oile și vitele încăr­cate în vapoare și în ca­mioane au adus com­paniilor locale 1,4 miliarde de euro în primele șase luni ale anului, adică 61% din totalul exporturilor agroalimentare, iar lactatele, mierea, carnea și produsele de panificație au însemnat de 3,5 ori mai puțin.

Structura exporturilor arată dependența aproape totală a agriculturii românești de flu­xurile dictate prin lichidități de comer­cianții de mărfuri brute și mult mai puțin de forța pe care brandurile alimentare româ­nești au reușit să o capete pe piața alimentară globală.

„Este o nebunie să exporți po­rumb și orz, să nu le tran­s­formi în furaje, dar în același timp să cumperi furaje pro­ce­sate din import“, spune pro­fe­sorul universitar Valeriu Tabără, care a fost în două rân­duri și ministru al agriculturii.

El spune că structura rudi­mentară a expor­turilor de pro­duse agro­alimentare românești pleacă de la discrepanța dintre con­sumul de cereale în fa­bricile de furaje și de ponderea re­dusă a zootehniei în raport cu producția agri­colă vegetală.

Cu numai 2 milioane de tone de cereale, adică 10% din total, transformate în furaje, 2 milioane de vaci și sub 5 milioane de porci, România este în po­ziția de a conta pe piața internațională agroa­limentară doar pe piața grâului, a or­zu­lui și ca furnizor de oi și vaci pentru achi­zitorii detașați în România de economiile din Orientul Mijlociu și nordul Africii.

„Cantitatea de cereale ce este transfor­mată în furaje are potențialul de a se dubla“, spune Valeriu Tabără.

Cu toate acestea, România a câștigat în ul­timul deceniu piețe externe pentru mărfurile brute astfel că expor­tu­rile au crescut în acest interval de șapte ori, iar im­por­tu­rile au avansat mult mai lent, de numai 2,5 ori. În consecință, deficitele de 1,5-2 miliar­de de euro s-au redus treptat, iar anul trecut ba­lanța s-a închis pentru prima dată cu un ex­cedent de 335 milioane de euro. În primele șase luni ale acestui an exporturile au ajuns la 2,2 miliarde de euro, iar impor­turile la aproape 2,5 miliarde de euro.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Gabriel Razi