România are aproximativ 180.000 de hectare ocupate cu viță-de-vie, din care doar 28% se află în circuitul comercial, iar diferența lasă loc apariției unor producători, câteva noi nume testând producția în acest domeniu în fiecare an.Cele 37 de podgorii din România au fost reunite în opt regiuni viticole, dintre care cea mai extinsă este cea a Dealurilor Moldovei care se întinde pe aproape 70.000 de hectare.
„Suprafața cu viță-de-vie care intră în circuitul comercial crește în fiecare an. Constant aflu de noi producători care plantează noi suprafațe. Mulți o fac pentru că sunt fonduri europene, iar investiția este aproape gratis“, spune Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV).
România se află pe locul cinci în Europa din punctul de vedere al suprafeței ocupate cu viță-de-vie, iar sectorul a absorbit integral fondurile puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, ceea ce a permis apariția de noi vinuri pe piață, în special pe segmentul premium, care a devenit cel mai efervescent din întregul sector.
Printre investițiile derulate în ultimii ani în acest sector se află cele ale unor companii precum Vitis Metamorfosis, care luna trecută și-a inagurat noua cramă din Dealu Mare (o investiție a producătorului italian Marchesi Antinori), crama Liliac din județul Mureș, care a ajuns la al patrulea an de producție și care este deținută de austriacul Alfred Beck sau Lacerta Winery, tot o investiție austriacă, care a vândut primul vin sub bradul Lacerta în 2011. Pe lângă aceste trei proiecte, care atacă segmentul premium, alți zeci de producători își încearcă puterile în acest domeniu.
Magnetul investiților în piața vinului
Pentru a ieși pe piață, un producător de vinuri are nevoie de cel puțin cinci ani, perioadă în care trebuie să-și planteze vița-de-vie (iar pentru fiecare hectar cheltuiește cel puțin 14.000 de euro din care statul subvenționează 75%), să-și ridice crama (pentru care investește câteva milioane de euro), să suporte cheltuielile de operare a afacerii, iar în final să-și lanseze produsele pe piață.
Numai că în momentul în care ajung pe piață se întâlnește atât cu branduri vechi, care au zeci de ani de istorie în spate, dar și cu altele noi, dezvoltate de investitori străini care au experiență acumulată pe alte piețe.
„Este o concurență foarte mare pe piața premium. Sunt producători care au investit foarte mult, au ridicat de la zero crame noi și acum au stocuri foarte mari de vin. Sunt mulți cei care au venit cu bani în acest sector din două motive: au fost fonduri (europene – n.red.) care s-au absorbit în totalitate, indiferent că a fost vorba de vie ori de cramă. Vinul este o băutură de statut și foarte mulți au încercat să se asocieze cu acest lucru. S-au băgat ușor bani, dar asta nu înseamnă că vor avea succes imediat și își vor recupera banii. Vor suferi, dar pentru lucruri făcute corect este loc“, spune Daniel Negrescu, brand manager al Murfatlar.
Cele mai mari suprafețe cu viță-de-vie din Europa sunt însă în Spania, Franța, Italia și Portugalia, state care își dispută de altfel și primele locuri din punctul de vedere al producției sau exportului. Deși se află în topul statelor din punctul de vedere al suprafeței cu viță-de-vie, România nu își face loc între primele țări și din punctul de vedere al exporturilor. România a livrat vin de doar 17 mil. euro anul trecut pe alte piețe, în condițiile în care importul a fost dublu, arată datele de pe site-ul Ministerului Agriculturii.
Unul dintre marii exportatori de vin este Halewood România, care realizează pe piețele externe aproximativ 40% din cifra de afaceri, cele mai mari piețe de export fiind Marea Britanie, Germania și China.
„Piața SUA este în vizorul nostru. Este o piață în creștere, care ușor-ușor va deveni cea mai mare piață de desfacere în lume, cu toate că produc și ei propriile vinuri. Consumul crește la un nivel la care va depăși, dacă nu a depășit deja, Franța din punctul de vedere al nivelului pieței de desfacere“, a spus Dan Muntean, directorul general al Halewood România.
Compania este deja prezentă în SUA, dar vrea să-și întărească prezența aici, la fel cum vrea să-și intensifice livrările și către Canada.
Cu toate că au crescut ușor în ultimii ani, exporturile nu reușesc să țină pasul cu importurile, care au explodat după integrarea în Uniunea Europeană.
Primii zece producători au 60% din piață
Cifra de afaceri cumulată a celor mai mari producători a fost anul trecut de 100 mil. euro, arată datele de la Registrul Comerțului (Recom) care se referă numai la companiile care au ca obiect de activitate producția vinului din struguri. Statistica Recom arată că 230 de firme au acest obiect de activitate, la vârf aflându-se companii precum Cotnari, Recaș sau Zarea. Alte companii, precum Murfatlar, Jidvei sau Vincon, nu se regăsesc în această statistică având declarat un alt cod CAEN (de exemplu cultivarea strugurilor sau comerțul cu ridicata al băuturilor).
În total producătorii de vin au realizat anul trecut o cifră de afaceri de 164 mil. euro.
0 comments :
Trimiteți un comentariu