Întâlnirea dintre președintele rus Vladimir Putin, cel ucrainean Petro Poroșenko și liderii europeni de vineri de la summitul Asia-Europa (ASEM) care se desfășoară între 16 și 17 octombrie la Milano ar putea să aducă o detensionare a relațiilor pentru că părțile vor discuta modalitățile de a da mai multă consistență procesului de pace din estul Ucrainei, de a asigura furnizarea de gaze din Rusia către Europa fără întreruperi, și de a relua livrările de gaze către Ucraina, chestiuni sensibile în prag de iarnă.Atmosfera mai relaxată ar putea fi asigurată de faptul că președintele rus se va întâlni cu cel ucrainean la un mic dejun oficial, la care vor participa și mai mulți lideri europeni, printre care cancelarul german Angela Merkel, președintele francez François Hollande, premierul britanic David Cameron, cel italian Matteo Renzi - care va prezida reuniunea, și reprezentanții Uniunii Europene (UE) Jose Manuel Barroso și Herman Van Rompuy. Prima întâlnire a lui Putin cu liderii europeni și cu președintele american Barack Obama de după izbucnirea crizei ucrainene a avut loc în iunie, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la debarcarea Aliaților în Normandia, când Putin a avut și o primă întâlnire fugitivă cu pe atunci proaspăt-alesul președinte al Ucrainei Petro Poroșenko. Întâlnirea de atunci venea după ce Rusia a fost exclusă din grupul G8 al celor mai industrializate state.
În conflictul rece dintre Rusia și Occident pe tema Ucrainei ambele părți au de pierdut, dar Rusia este cel mai mare perdant după cum se vă lucrurile acum pentru că economia sa pare afectată serios de sancțiunile Occidentui și de efectele secundare ale acestora. Cele mai dure sancțiuni au lovit mai multe companii importante din Rusia precum Rosneft, Transneft și Gazprom Neft și mai multe bănci de stat din Rusia, care nu se mai pot finanța pe termen lung de pe piețele occidentale.
Unul din semnele că Putin este dispus să dea înapoi este faptul că recent și-a retras trupele de la granița cu Ucraina. Pe de altă parte președintele rus nu se poate abține să nu avertizeze că „partenerii noștrii ar trebui să-și amintească riscurile pe care le presupun disputele între puterile nucleare” într-un interviu pentru o publicație sârbă. Putin amintește că Obama a vorbit despre agresiunea Rusiei din Ucraina ca fiind una din cele trei „mari amenințări pentru umanitate”, alături de virusul Ebola și de Statul Islamic. Președintele spune în același interviu că „pe lângă sancțiunile împotriva a sectoare întregi din economie (a Rusiei –n.red.), această abordare nu poate fi numită decât ostilă”.
Aproximativ 15% din livrările totale de energie ale Europei vin prin Ucraina din Rusia. În iunie Gazprom a întrerupt livrările către Ucraina din cauza neplății unor facturi , dar a continuat să furnizeze energie statelor europene.
Creșterea economică a Rusiei a încetinit în trimestrul al doilea al anului la 0,8%, comparativ cu perioada similară din 2013, după o creștere de 0,9% în T1, acesta fiind cel mai lent avans din ultimele cinci trimestre.
Creșterea economică a fost mai mare decât ritmul de 0,7% prognozat de analiști, dar sub cel anticipat de Ministerul Economiei de 1,1%. Guvernul rus mizează încă pe faptul că economia va înregistra în acest an o creștere de 0,5%, care ar însemna, totuși, cel mai lent ritm după contracția PIB din 2009. O contracție a PIB-ului este ateptată în trimestrul al treilea, sancțiunile occidentale afectând activitățile de afaceri și creditarea companiilor, în timp ce inflația în creșere va influența negativ consumul.
Pentru 2014 este anticipată o inflație de 7%, iar, pentru 2015, una de 8%, situație ce pune banca centrală în cvasiimposibilitatea de a relaxa politica monetară.
Din decembrie 2013 până în octombrie 2014, rubla s-a depreciat cu 37% față de dolarul american, de la 32,6 ruble/dolari, la 52,2 ruble/dolar, iar consumul intern s-a redus ca urmare a majorării poverii financiare a gospodăriilor și a stagnării creșterilor salariale. Scăderea prețului petrolului, alături de sancțiunile internaționale, este principala cauză a devalorizării accentuate a rublei, de câteva săptămâni încoace. Vicepreședintele celei mai mari companii petroliere din Rusia Rosneft, deținută de stat, a declarat că Arabia Saudită manipulează prețul petrolului în scop politic. Confruntați cu devalorizarea rublei, rușii încep să-și plaseze economiile în valută, ceea ce amplifică tendința de depreciere.
Banca centrală a Rusiei a plasat, în primele două zile ale săptămânii, aproximativ 1,7 miliarde de dolari pe piața interbancară pentru a susține rubla, aceasta fiind cea mai mare intervenție în piață de la incursiunea armatei ruse în Ucraina din luna martie.
Fără intervențiile din această săptămână, banca centrală a Rusiei a injectat, de la începutul anului, 40 de miliarde de dolari în piața interbancară (7 miliarde doar în octombrie) pentru a preveni o depreciere prea mare a rublei. Rezervele valutare ale țării au scăzut, astfel, în 2014 cu 11%, la 456,8 miliarde de dolari.
Și companiile străine care funcționează în Rusia sunt puternic afectate în urma deprecierii rublei, care a dus la o creștere a costurilor cu importurile de componente și materii prime. Toate acestea sunt transferate în prețuri, consumatorii fiind, în ultimă instanță, cei afectați.
Biroul de Statistică al Federației Ruse admite că tensiunile geopolitice au redus investițiile și încrederea oamenilor de afaceri în economie și au limitat accesul la finanțarea pe termen lung, atât pe piața internă cât și cea externă.
Întâlnirea dintre președinții Putin și Poroșenko va avea loc în marja summitului ASEM, reuniune aflată la a zecea ediție și care va aduce laolaltă 53 de țări, care dețin peste jumătate din PIB-ul mondial. Summitul de anul acesta are ca temă „Parteneriatul Responsabil pentru Creștere Sustenabilă și Securitate”. Reuniunea are loc o dată la doi ani, alternativ în Europa și Asia.
0 comments :
Trimiteți un comentariu