Investitorii din Germania, Austria și Marea Britanie au subscris cumulat 41% din împrumutul de 1,5 miliarde de euro cu scadența la 10 ani luat de România de pe piața internațională, iar românii au cumpărat 10% din emisiune. Obligațiunile în euro au stârnit și interesul unor investitori din Italia, Benelux, SUA sau Asia.Și la emisiunea anterioară de euroobligațiuni, de 1,25 mld. euro, pe 10 ani, lansată în luna aprilie a acestui an, investitorii britanici, germani și austrieci au cumpărat cele mai multe titluri românești.
Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe piețele externe, cât și de pe piața internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadențe chiar la minime istorice. Dacă în aprilie costul de finanțare a fost de 3,7%, acum Ministerul Finanțelor a atras 1,5 miliarde de euro de pe piețele externe la un cost mai mic de 3% pe an, în premieră.
În primăvara anului 2008 România se împrumuta pe 10 ani în euro la un randament de 6,8%.
Cererea din partea investitorilor pentru subscrierea emisiunii de eurobonduri a fost ridicată, oferta fiind suprasubscrisă de 2,5 ori, ceea ce a permis diminuarea randamentelor.
Portofoliul de obligațiuni externe lansate de Ministerul Finanțelor a ajuns la pragul de 14 mld. euro, un volum record care a adus România pe radarele unei categorii mai largi de investitori și a transformat-o în același timp într-un client căutat de marile bănci de investiții. Obligațiunile lansate de Ministerul Finanțelor pe piețele externe care ajung la scadență în următorii zece ani au ajuns la 10,25 mld. euro și 4,75 mld. dolari.
În ceea ce privește distribuția pe tipuri de investitori, administratorii de fonduri au cumpărat peste 60% din titlurile lansate marți, fondurile de pensii și asigurătorii au luat 21%, la bănci au ajuns 13% din euroobligațiuni, iar băncilor centrale și altor tipuri de investitori le-au revenit 4%, potrivit informațiilor transmise de Guvern.
Obligațiunile lansate în acest an pe piețele externe cumulează circa 4,3 mld. euro.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât și pentru finanțarea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent
Prin împrumuturile externe realizate România și-a acoperit în avans necesarul de finanțare externă planificat pentru acest an și a prefinanțat parțial necesitățile de finanțare externă aferente anului 2015, consolidând nivelul rezervei financiare în valută. Înainte de această emisiune buffer-ul de valută era de circa 6,5 mld. euro.
În 2015 ajung la scadență eurobonduri de 1 mld. euro, iar în 2016, 2018 și 2019 statul are de acoperit scadențe de 1,5 mld. euro pe an, în contul sumelor atrase de pe piețe. Pe lângă cele două emisiuni în euro din aprilie și octombrie, Finanțele au mai emis la începutul acestui an pe piețele financiare internaționale bonduri în dolari pe 10 și 30 de ani în valoare de 2 mld. dolari, la dobânzi de 5% și respectiv 6,2%. A fost pentru prima dată când România a emis pe un asemenea termen de 30 de ani, până acum maturitatea maximă pentru titlurile în dolari fiind de 10 ani. Maturitatea de 30 de ani a fost până acum inaccesibilă din cauza primei prea mari solicitate de investitori și a cererii slabe cauzate de neîncredere. Aceste împrumuturi ajung la scadență în 2024 și respectiv 2044. Din piața internă Ministerul Finanțelor a împrumutat de la începutul anului 31,2 mld. lei și 928,7 mil. euro prin vânzare de titluri de stat. În ultimii ani a crescut vizibil ponderea împrumuturilor în euro în structura datoriei publice a României. Dacă în 2008 ponderea împrumuturilor în euro era de 27,7%, anul trecut a sărit la peste 50%.
Necesarul brut de finanțare al României pentru anul 2015 s-a redus la aproximativ 50 mld. lei, 22-23% din această sumă putând fi asigurate de pe piețele internaționale, iar restul de pe piața internă, potrivit unui raport publicat de Erste Group Research.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu