Summit-ul UE de două zile început ieri ar trebui să se concentreze pe politica și securitatea energetică și să reprezinte un pas spre a face din Europa cel mai ambițios jucător la nivel mondial în lupta contra schimbărilor climatice. Însă dezbaterile vor scoate în evidență, probabil, cât de fragmentată este UE când este vorba de interesele naționale, mai ales când economiile încă nu și-au revenit după șase ani de criză, iar criza dă semne că va persista.Criza din zona euro a trecut într-o nouă etapă și intră într-o „fază încăpățânată de creștere economică anemică”, a avertizat ieri Standard & Poor's, una dintre cele mai înfluente agenții de rating din lume. Atenționarea vine în contextul în care un nou set de date a arătat că activitatea din sectorul privat din Franța, una dintre cele mai mari economii din zona euro, a scăzut în octombrie, scrie CNBC. Indicele compozit PMI calculat de Markit pentru a măsura activitatea sectorului privat a coborât în cazul Franței de la 48,4 puncte în septembrie la 48 de puncte, cel mai slab rezultat începând cu februarie. Un nivel de sub 50 de puncte înseamnă contracție.
Franța, descrisă ca „bolnavul” zonei euro, va fi cea care, pentru a-și proteja industria nucleară, va împiedica, probabil, liderii din UE prezenți la summit să ajungă la un acord privind stabilirea unor ținte pentru schimbul de energie prin între țări prin rețelele de interconectare. Interconectarea rețelelor energetice este un pas pe care CE îl consideră important pentru creșterea siguranței energetice și pentru formarea unei uniuni energetice.
Spania și Portugalia nu-și pot exporta energia regenerabilă din cauza centralelor nucleare franceze
De pe draftul summit-ului a fost eliminată prevederea care stabilea ca până în 2030 statele membre ale UE să facă diposnibilă pentru alte țări comunitare 15% din capacitatea de generare națională.
Spania și Portugalia au făcut presiuni pentru majorarea țintei de 15% și pentru a face acest obiectiv obligatoriu. Ambele state au acuzat Franța că își protejează industria nucleară de energia lor regenerabilă, scrie EurActiv.
Spania produce mai multă energie electrică prin turbine eoliene decât are nevoie, dar acest surplus este irosit deoarece între Spania și Franța nu există infrastructura necesară transportului de energie. Madridul ia acum în considerare o rețea de legătură de 2,5 miliarde de euro cu Marea Britanie.
Succesul în a face să se înțeleagă Franța cu Spania și Portugalia ar putea modela viitorul pieței interne a energiei din UE.
Germania nu va renunța prea curând la Rusia
Mai multă capacitate de interconectare ar crește siguranța energetică, ceea ce ar face ca UE să fie mai puțin vulnerabilă în fața surselor de aprovizionare problematice. Siguranța energetică a devenit o temă importantă de discuție după ce criza din Ucraina a scos în evidență dependența UE de gazele rusești.
Iar cel mai important client european pentru gazele rusești este Germania, cea mai mare economie din UE. Germania a inițiat cel mai ambițios plan din UE de transformare a sectorului energetic, renunțând la energia nucleară în favoarea energiei din surse regenerabile. Însă tranziția se face folosind mai mult cărbune, un combustibil foarte poluant, și gaze naturale. Circa 36% din importurile de gaze naturale ale Germaniei și 39% din cele de petrol vin din Rusia, astfel că Rusia, contra căreia Occidentul a pornit o campanie de sancțiuni după anexarea Crimeei și intervențiile destabilizatoare rusești în Ucraina, va rămâne un partener important pentru Germania. CE caută mijloace de a reduce dependența UE de energia rusească. Berlinul pare hotărât, deocamdată, să ducă până la capăt revoluția energetică –
Energiewende.
Draftul văzut de EurActiv al concluziilor de la summit cere implementarea coridorului Nord-Sud, un proiect care are scopul de a înlătura obstacolele din calea transportului gazelor și de a reduce vulnerabilitatea Europei Centrale și de Est la întreruperea livrărilor de gaze de către Rusia. Spre deosebire de Franța, indicatorul Markit arată că activitatea din sectorul privat german a crescut.
Statele sărace vor compensații pentru a reduce poluarea
Conflictul de interese dintre statele membre este vizibil și în discuțiile privind stabilirea pentru 2030 a unor ținte mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efecte de seră.
Polonia, a cărei economie depinde de cărbune, s-a opus întotdeauna vehement țintelor mai ambițioase.
Un dimplomat european a descris discuțiile pregătitoare de miercuri ca „un mare spectacol care a arătat diferențele uriașe dintre țări”, notează Reuters.
„Polonia nu este principala problemă, sau cel puțin singura problemă, deoarece mai multe țări au anunțat că mai degrabă vor muri pe poziții”, a afirmat diplomatul.
Portugalia este printre țările care au insistat asupra unor ținte mai ambițioase pentru protejarea mediului dar cere și un angaament mai ferm pentru încurajarea investițiilor în noi gazoducte și infrastructuri de transport al energiei electrice în UE.
„Nu vom sprijini un acord care nu include o țintă obligatorie privind infrastructura deoarece avem nevoie de un cadru legislativ stabil și predictibil pentru a atrage investiții private”, a spus Bruno Macaes, secretarul de stat al Portugaliei pentru Europa.
Pe lângă Polonia, statele mai sărace din Europa de Est sunt reticente să se angajeze să respecte noi ținte de reducere a emisiilor de carbon fără a primi compensații pentru eforturile de a-și moderniza economiile. Aceste țări emit deja mai puține noxe față de anul de reper universal 1990 deoarece și-au pierdut o parte semnificativă din industrie după căderea regimurilor comuniste.
„Auzim că a venit timpul să uităm trecutul. Dar să fim cinstiți, nu vom accepta nicio soluție care ignoră performanțele din trecut”, a spus un diplomat est-european.
CE a stabilit pentru 2030 trei ținte: reducerea emisiilor cu efect de seră cu 40% în raport cu nivelul din 1990, creșterea ponderii combustibililor verzi în energia utilizată la 27% și îmbunătățirea eficienței energetice la 30% față de nivelul „normal”.
0 comments :
Trimiteți un comentariu