Antreprenorii români din regiunea Moldovei și-au învățat lecția în perioada de criză și iau decizii de business aplicând regula celor trei „P“: planificare, profit și prudență - aceasta a fost concluzia evenimentului de ieri organizat la Iași în cadrul proiectului „Campioni în business“ - ediția Moldova, 2014.Zece antreprenori din Moldova au fost premiați ieri pentru performanța în afaceri la Iași, în cadrul proiectului „Campioni în business“, organizat de Ziarul Financiar împreună cu fondul de investiții Enterprise Investors, BCR- cea mai mare bancă locală, firma de audit PwC și Fundația Triple Helix.
Dedeman din Bacău (retail bricolaj), Köber din Neamț (producție vopsele), Pandora Prod din Focșani (textile), Electric Plus din Bacău (tâmplărie din PVC), Balcanic Prod din Focșani (ambalaje), Autonom Services din Piatra-Neamț (închirieri auto), Iulius Management Center din Iași (retail), Betty Ice din Suceava (producția de înghețată), Dodali din Galați (lactate) și Suinprod din Roman (industria cărnii) au fost premianții „Campioni în business“ din Moldova anul acesta.
„Antreprenorul român este mai prudent, după ce în anii de criză a văzut că cele mai negre coșmaruri i se pot îndeplini. Criza a adus cele mai rele scenarii, mult mai rele decât și le imaginau. Creșterea de aici încolo se va face cu o mai mare prudență, cu o grijă mai mare pe managementul cash-ului“, a spus Cristian Nacu, partener în cadrul fondului de investiții cu capital de risc Enterprise Investors.
Antreprenorii din regiunea Moldovei au învățat din experiența companiilor mari, multinaționale, să se înconjoare de echipe performante, iar acest lucru i-a ajutat să își îmbunătățească marjele de profitabilitate.
„Vorbeam zilele trecute cu un constructor și m-am bucurat să aud că investește foarte mult în echipa din jurul său. (…) Antreprenorii sunt în prezent mult mai atenți la ceea ce fac, își construiesc strategiile pentru a urmări profitabilitatea pe fiecare zonă de activitate, pe fiecare divizie“, a explicat Vlad Vitcu, director regional corporate pentru Moldova în cadrul BCR. La rândul său, Ionuț Sas, director al departamentului de servicii de consultanță fiscală pentru antreprenori în cadrul PwC, a observat că discursul antreprenorilor locali s-a schimbat: dacă în anii de boom vorbeau de creștere, iar în criză cuvântul de ordine a fost supraviețuirea, în prezent se pune un accent semnificativ pe sustenabilitatea afacerii.
„Sustenabilitatea este dată de modalitatea în care businessul este condus, dacă are structura potrivită, dacă modelul de afaceri folosit este unul optim, dacă piața de desfacere este România sau ar trebui să mai fie și alte țări și dacă focusul este pe profita-bilitate. Am ajuns la momentul în care antreprenorii români își doresc să-și planifice afacerea pe termen mediu și lung“, a spus Sas.
Iar observațiile consultanților și bancherilor au fost „validate“ de către antreprenorii din Moldova premiați ieri la Iași.
„Focusul pe care îl avem este să menținem o profitabilitate în parametrii doriți. În ultimul an am curățat compania de tot ce nu era profitabil și sperăm să avem parte în viitor de vreme bună, acesta fiind cel mai important factor al unui business sezonier ca al nostru“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului și distribuitorului de înghețată Betty Ice din Suceava, companie care a primit premiul special „Campion în business“ pentru ambiție în afaceri.
O extindere bine „planificată“ o are și retailerul de bricolaj Dedeman, campion în business la categoria companii mari, companie fondată de frații Adrian și Dragoș Pavăl.
„Dacă Dedeman s-a înființat în 1992 cu un magazin pe o suprafață de 16 metri pătrați, astăzi compania a ajuns la 40 de magazine și 7.200 de angajați. Planul este să continuăm creșterea cu pași mărunți, vrem să ajungem la o rețea de 50 de magazine până în 2016 și să încercăm să ne extindem și în afara țării, în Republica Moldova“, a spus Florin Artenie, director al magazinului Dedeman din Iași.
Marcin Wojcicki, director executiv, Bursa de Valori București
Sunt conștient că în ultimii ani Bursa de Valori din București nu a finanțat companii antreprenoriale mici. Când am venit în România nu mi-am dat seama cum ar trebui să fie finanțate aceste companii, ne-am dat seama că la companiile mici finanțarea vine de multe ori de la membrii familiei. Am avut ocazia, în ultimele luni, să stăm de vorbă cu reprezentanți ai companiilor și ne-am dat seama că antreprenorii nu sunt împotriva finațării prin BVB, dar că trebuie să creăm mecanisme pentru ca aceste finanțări să fie accesate. De aceea, BVB va implementa sistemul alternativ de tranzacționare, numit AeRO, dedicat firmelor mici și mijlocii cu potențial de creștere ridicat și interesate să folosească bursa ca mijloc de finanțare.
Nu încercăm să creăm un model nou, folosim experiența din alte țări, a Bursei de la Londra sau de la Varșovia. În Varșovia, de exemplu, am creat condiții pentru ca 450 de companii mici să găsească finanțare prin BVB. Știu că în România mediul este dominat de companii mari, însă încercăm să aducem și companiile mici și mijlocii pe această piață.
Cristian Nacu, partener, Fondul de investiții Enterprise Investors
Anul 2013 a fost un an mai bun decât cel anterior, se vede că multe companii încep să iasă ușor - ușor din criză, după cum arată și rezultatele din acest an ale proiectului nostru. S-au observat câteva schimbări de trend: dacă în perioada 2007 – 2008 în clasamente erau aproape exclusiv firme de construcții, treptat au început să apară firme din domeniul agriculturii și al procesării alimentelor, de aceea cred că ne îndreptăm către o direcție mai sănătoasă, mai sustenabilă.
Una din problemele principale ale tuturor companiilor românești a fost lipsa de capitalizare, care se poate face prin bursă, prin profit reinvestit sau prin surse externe, prin fonduri de investiții. Nu sunt concurente, ci sunt succesive aceste surse de finanțare.
Vlad Vitcu, director regional corporate Moldova, BCR
Companiile antreprenorilor au început să fie mult mai stabile, au învățat, prin oamenii pe care i-au adus în organizații, să își conducă afacerile asemenea marilor companii.
Vorbeam zilele trecute cu un constructor și m-am bucurat să aud că investește foarte mult în echipa din jurul său. A fost o perioadă în care au cam lipsit acest gen de abordări, dar se observă o preocupare tot mai mare pentru dezvoltarea resurselor umane. Antreprenorii sunt mult mai atenți la ceea ce fac, își construiesc strategiile pentru a urmări profitabilitatea pe fiecare zonă de activitate, pe fiecare divizie.
Vom fi alături și vom susține în continuare antreprenorii care au dat dovadă de bună credință, sunt exemple de muncă, de adaptabilitate, de perseverență.
Ionuț Sas, director, Servicii de consultanță fiscală pentru antreprenori, PwC România
În 2013 a avut loc o stabilizare, iar o tendință pe care am remarcat-o a fost aceea că economia românească începe să se mute din partea de construcții și imobiliare în zona de producție și agricultură. Pe lângă curaj, anul 2014 a adus și griji antreprenorilor, suplimentar față de anul trecut. Dacă în anii trecuți vorbeam de antreprenori care vorbeau doar de creștere, a urmat apoi supraviețuirea, iar noul cuvânt pe care l-am auzit în ultima perioadă a fost sustenabilitatea.
Am ajuns la momentul în care antreprenorii români își doresc să-și planifice afacerea pe termen mediu și lung.
Dorin Dancu, partener, Inspires
Valoarea unui antreprenor este dată de ceea ce se întâmplă în organizație atunci când antreprenorul nu este acolo, însă, din păcate, mulți antreprenori rămân prea «îndrăgostiți» de firmele lor.
Corporațiile încep să piardă pentru că promovează lucruri false. Rar am văzut o companie în care, în rândul valorilor promovate, două dintre acestea să nu fie pasiunea și excelența. Or, când vorbești de excelență, acesta un atribut care nu se adresează prin definiție unei mulțimi, iar unele companii cu mii de angajați susțin că excelența este o valoare internă.
Cultura generează performanță și profit, la fel cum poate genera scădere în afaceri și în profitabilitate, iar managerii și antreprenorii nu trebuie să uite că banii îi fac doar cu oamenii.
Florin Artenie, director al magazinului Dedeman din Iași
Dacă Dedeman s-a înființat în 1992 cu un magazine pe o suprafață de 16 metri pătrați, astăzi compania a ajuns la 40 de magazine și 7.200 de angajați. Putem discuta astăzi de peste 45.000 de produse în magazinele noastre.
Planul este să continuăm creșterea cu pași mărunți, vrem să ajungem la o rețea de 50 de magazine până în 2016 și să încercăm să ne extindem și în afara țării, în Republica Moldova.
Ionuț Sima, director comercial, Balcani Prod
Compania activează în domeniul maselor plastice, livrăm materie primă pentru marile companii. Avem trei companii și producem de la saci, sacoșe, până la folii de împachetat – ambalaje primare pentru produsele companiilor.
Rezultatele financiare din ultimul an se datorează investițiilor făcute în 2012, pe o piață virgină în România.
Eduard Köber, director de achiziții în cadrul Köber
Sper să am capacitatea să duc mai departe afacerea tatălui mei, înființată în anul 1991, când apele erau tulburi, Policolor nu mai producea, iar noi am acoperit cererea de pe piață la început prin producția de rășini, iar apoi am făcut vopsele. În prezent, avem trei fabrici (una de vopsele decorative, una de vopsele industriale și una de centrale termice) în care lucrează 500 de angajați.
Din fericire, îmi place ceea ce fac pentru că pot să aduc un aport direct profitului companiei, dar, din păcate, nu pot să nu observ cum se duce la vale industria chimică din România. 90% din achizițiile pe care le fac sunt din afara țării, pentru că cercetători pe care îi mai avem în țară sunt cercetători de dragul cercetării, însă nu fac proiecte cu aplicabilitate practică.
Lenuța Cherciu, financial manager, Pandora Prod
Anul 2013 a fost un an bun pentru firma Pandora, o afacere de familie creată în 1994, cu acționari 100% români. Am început activitatea cu 10-12 angajați, iar profitul obținut de companie s-a reinvestit tot timpul, astfel că am ajuns astăzi să ne mutăm într-o fabrică nouă, unde lucrează peste 1.000 de angajați.
Am reușit să intrăm pe piața externă și, chiar dacă am început cu producția de tip lohn, de câțiva ani nu mai producem în lohn, am luat muncitori calificați și produsul integrat e al nostru. A trebuit să depunem mai mult efort, să ne îndreptăm spre calitate, competitivitate, pentru că lucrăm pentru piața externă, iar gradul de responsabilitate este ridicat. Producem materii prime pentru jachetele marca Burberry care pot ieși de la noi cu prețuri de peste 100 de euro și care se vând în magazinele din străinătate cu 400 de euro.
Liliana Gârmacea, proprietar, Electric Plus
Electric Plus este o companie înființară în 1995, cu o creștere accelerată în domeniul producției de PVC-uri. Au fost trei factori care au stat la baza creșterii companiei: am investit în utilaje și echipamente performante, am urmărit o extindere teritorială când alți competitori se retrăgeau și am reușit să dăm în folosință o unitate de producție.
Raluca Munteanu, director de dezvoltare al Iulius Management Center
2013 a fost un an bun, s-a văzut o stabilizare. Veniturile din chirii au mers pe un trend ascendent și echipa noastră a ajuns la un punct în care a cules roadele tuturor eforturilor de până acum. Proiectele noastre sunt valorificate la maximum din toate punctele de vedere, nu câștigăm doar din chirii, ci și din organizarea de evenimente. La nivel de rețea, Iulius are un trafic de peste 50 de milioane de oameni anual. În complexul Palas avem peste 15 mil. vizitatori anual, în creștere cu 10% față de anul precedent.
Alina Donici, cofondator Dodali (Artesana)
Veneam din zona consultanței de fonduri europene, iar ideea fondării acestei afaceri a venit după o vizită la o fabrică din Spania. Întâi am testat piața cu produse importate, pentru a vedea dacă există potențial de produse din lapte de capră în România, iar apoi, văzând că se cumpără, am accesat finanțare europeană și am făcut o fabrică la Tecuci.
Vasile Armenean, proprietarul Betty Ice
Focusul pe care îl avem este să menținem o profitabilitate în parametrii doriți. În ultimul an am curățat compania de tot ce nu era profitabil și sperăm să avem parte în viitor de vreme bună, acesta fiind cel ami important factor al unui business sezonier ca al nostru. Vara aceasta nu am avut vreme prea bună, a fost un an dificil pentru noi, dar sper să facem un profit acceptabil.
Strategia noastră implică să facem 10 gelaterii în orașele importante, dar și gelaterii în formate mai mici, în centre comerciale și în parcuri.Piața s-a modificat, iar planurile de viitor includ dezvoltarea diviziei de distribuție a înghețatei la domiciliu, iar o componentă importantă în acest sens o are online-ul.
Ioan Antoci, director general Suinprod
Suinprod este o investiție curajoasă, în care puțini oameni au crezut. Puțină lume știe că România a primit accesul către piața europeană cu produse din carnea de porc începând din acest an.
Păstrăm un statut de sănătate a animalelor extrem de înalt pentru a nu fi nevoiți să folosim medicamente în producție, pentru că acolo unde sunt aglomerări mari, sunt și multe îmbolnăviri.
Pentru 2015 vizăm o creștere a cifrei de afaceri cu 10-15%. Am pornit o investiție anul acesta, iar rezultatele se vor vedea în creșterea rezultatelor financiare din 2015.
0 comments :
Trimiteți un comentariu