România a profitat de fereastra de oportunitate deschisă de Fed

România a profitat la nivelul finanțării de fereastra de oportunitate deschisă de Fed, prin banii ieftini aruncați pe piețe prin politica de quantitative easing. Însă și oprirea acestui program american de stimulare a economiei va influența România, ca de altfel toate piețele emergente.

La începutul anului 2012, România a revenit pe piața din SUA, cu o emisiune de obligațiuni, după 16 ani de absență. Licitația din ianuarie a fost un succes chiar dacă România nu a primit înaintea acestei operațiuni vreun semnal pozitiv din partea agențiilor de rating. Ieșirea pe piața americană nu a însemnat, totuși, o finanțare ieftină, fiind normal să fie plătită o primă de reintrare pe această piață. Astfel că randamentul plătit de stat a depășit 6,87% pe an. În februarie 2012 a fost redeschisă această emisiune de obligațiuni în dolari cu scadența la zece ani, Ministerul Finanțelor reușind să plătească un randament mai mic, după intrarea spectaculoasă pe care și-a făcut-o pe Wall Street. Suma totală atrasă a fost de 2,25 mld. dolari.

Odată testată piața americană, România a revenit în SUA în februarie 2013, împrumutând 1,5 mld. dolari, de această dată la un cost mai mic, de 4,5%.

Iar la începutul acestui an, statul român s-a împrumutat în premieră pe 30 de ani în dolari, la 6,5%, până atunci maturitatea maximă pentru titlurile în dolari fiind de 10 ani. Concomitent a fost lansată în ianuarie și o emisiune pe 10 ani, randamentul fiind de 5,25%. De această dată, suma împrumutată a fost 2 mld. dolari, ceea ce duce totalul împrumutat în ultimii ani din SUA la 5,75 mld. de dolari.

Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe piețele externe, cât și de pe piața internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadențe chiar la minime istorice. Dacă în aprilie costul de finanțare în euro a fost de 3,7%, în octombrie 2014 Ministerul Finanțelor a atras 1,5 mld. euro de pe piețele externe la un cost mai mic de 3% pe an, o premieră. Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă piețele din SUA și Europa nu ar fi fost inundate de bani. Investitorii au migrat către diverse piețe în căutarea unor câștiguri mai mari. Diferențele de randamente dintre România și alte piețe au permis intrări consistente de fonduri străine și pe titlurile românești emise în lei. Maximul istoric a fost de aproape 28%, în mai 2013. Deținerile nerezidenților au ajuns la un nivel dublu sau chiar triplu comparativ cu perioada 2009-2010. În iulie, străinii aveau titluri de stat în valoare de 21,3 mld. lei (4,8 mld. euro) reprezentând 19,6% din total.

Prezența crescută a investitorilor nerezidenți pe piața internă a instrumentelor de finanțare emise de statul român (în lei și euro) poate constitui însă și o vulnerabilitate în cazul în care sentimentul piețelor s-ar schimba în sensul creșterii aversiunii la risc, după cum a avertizat BNR.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega