Cornel Coca Constantinescu a devenit prim-vicepreședinte al ASF, iar Dan Armeanu, profesor la ASE, a fost numit membru neexecutiv în boardul ASF.Plenul reunit al camerelor parlamentului i-a validat ieri pe Cornel Coca Constantinescu pentru funcția de prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, poziție rămasă liberă după plecarea lui Daniel Dăianu la BNR, pe Marius Vorniceanu, consilier la Curtea de Conturi și fost șef la Garda Financiară, în funcția de vicepreședinte responsabil de asigurări.
Corneliu Moldoveanu a fost revocat în urmă cu două zile din funcția de vicepreședinte al ASF responsabil de asigurări, de către Parlament pe motiv că a fost trimis în judecată de DNA în dosarul de corupție Carpatica.
Dan Armeanu, profesor de finanțe și asigurări în cadrul ASE, a fost numit în funcția de membru neexecutiv la ASF, pe locul lăsat liber de Coca Constantinescu până recent membru neexecutiv al ASF.
Cei trei ar fi fost susținuți în funcție de PSD, partidul aflat la guvernare. Alături de acești au mai candidat și Cătălina Sava și Alexe Gavrilă, foști comisari la CNVM, instituție care a fost comasată în ASF.
Marius Vorniceanu este din 2008 consilier la Curtea de Conturi. În iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională numirea lui Marius Vorniceanu pentru un nou mandat de consilier la Curtea de Conturi. Din 1998, el este doctor în economie la ASE, iar în 2005 a absolvit Colegiul Național de Apărare.
În Consiliul ASF, format din nouă locuri, a rămas și acum un post liber de membru neexecutiv prin plecarea de pe această funcție a lui pe Cornel Coca Constantinescu. Probabil acest loc va fi completat în luna noiembrie.
ASF a fost înființată în aprilie anul trecut, prin comasarea a trei comisii de supraveghere separate: CNVM pe piața de capital, CSA pe asigurări și CSSPP pe pensii private. Structura de conducere este acum complet diferită de cea cu care instituția a pornit la drum în primăvara lui 2013. Azi Consiliul are nouă locuri, față de 17 locuri în urmă cu an. Însă nici acum structura de conducere nu este completă.
Nici președintele instituției nu mai este același: Dan Radu Rușanu, numit președinte al ASF pe 24 aprilie 2013 și apoi reconfirmat de încă două ori în funcție (în iunie și noiembrie), este în prezent arestat la domiciliu pentru complicitate la abuz în serviciu și sprijinire de grup infracțional în dosarul Carpatica, alături de un alt fost membru din conducerea ASF - Marian Mîrzac.
În criză de leadership după cazul Rușanu, premierul Ponta și BNR au apelat în luna mai la Mișu Negrițoiu, președintele ING Bank, să preia conducerea instituției, care ar trebui să aibă aceleași statut și reputație ca Banca Națională.
Riscul unei eventuale majorări a ratei dobânzii de politica monetară în perioada următoare este improbabil, potrivit guvernatorului BNR. „În următoarele 12 luni nu văd riscul să majorăm rata dobânzii de politică monetara, dar nu pot să exclud această posibilitate.“
BNR încearcă să apropie dobânzile interbancare de dobânda de politică monetară, având în vedere că băncile au nevoie de stabilitatea dobânzilor pentru a relua creditarea.
În scopul reducerii volatilității ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară și al consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la Ă/- 2,75 puncte procentuale de la Ă/-3 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2014, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se va reduce la 5,75% pe an de la 6,25%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menține la 0,25% pe an.
BNR a injectat în două etape în septembrie lichiditate în piață ca să calmeze creșterea dobânzilor la lei aflate la maximul ultimelor cinci luni, măsurile venind după cinci luni de pauză, perioadă în care sistemul bancar a stat într-o „baltă“ de lei. Mișcarea BNR a venit după ce indicatorul Robor la trei luni a crescut cu un punct procentual în ultima lună și a ajuns la circa 3% pe an în prezent, nivelul maxim înregistrat din luna aprilie încoace. Ratele pe termen scurt sunt tot în jurul pragului de 3% pe an, adică aproape de dobânda-cheie a BNR.
0 comments :
Trimiteți un comentariu