Băncile din SUA și din Europa pun presiuni pe BCE să „lovească” piețele cu propriul program de achiziții de obligațiuni suverane, cum a făcut Fed

Știrea a fost publicată luni, 3 noiembrie 2014, 07:26 în categoria

Băncile din SUA şi din Europa pun presiuni pe BCE să „lovească” pieţele cu propriul program de achiziţii de obligaţiuni suverane, cum a făcut Fed Cu Rezerva Federală Americană (Fed) terminând masivul program de printare de bani pentru achiziții de obligațiuni și cu Banca Japoniei anunțând încă un pachet agresiv de stimulare economică, atenția analiștilor se îndreaptă acum spre BCE, singura mare bancă centrală din lume care nu a apelat încă la quantitative easing (QE). Economiștii băncii americane Goldman Sachs estimează o probabilitate de 30% ca banca centrală a zonei euro să pornească propriul program de QE, cei de la Morgan Stanley văd o probabilitate de 40%, iar cei de la JPMorgan Chase de 50%.

Analiștii de la BNP Paribas apreciază că BCE ar putea face pași în acest sens cel mai devreme în decembrie. HSBC, Barclays și Bank of America Merrill Lynch au QE ca parte a scenariilor de bază. Citigroup prognoza la sfârșitul lunii octombrie că BCE va începe să cumpere bonduri suverane înainte ca anul să se termine, scrie Bloomberg.

Bursele de acțiuni au reacționat cu creșteri la anunțul făcut de Banca Japoniei la sfârșitul săptămânii trecute că va majora ținta pentru expansiune monetară la 80.000 de miliarde de yeni (721 miliarde dolari), de la 60.000 de miliarde de yeni.

Bursele din SUA au atins cote record “hrănite” cu lichiditatea oferită din 2008 de Fed, chiar dacă condițiile economice și mediul politic extern nu au fost și nu sunt încurajatoare. Bursele sunt dependente de banii băncilor centrale.

„A venit timpul unei noi abordări”, apreciază Ken Wattrett, analist la BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci franceze. El apreciază că probabilitatea ca BCE să intervină printr-un program de achiziții de obligațiuni suverane a crescut și că instituția ar putea furniza la următoarele ședințe indicii despre o astfel de acțiune, notează Financial Times.

Analistul Elga Bartsch de la Morgan Stanley vede o probabilitate de 40% ca BCE să „lovească” piețele cu propriul QE și atrage atenția asupra „efectelor secundare negative pe termen lung pe care le-ar putea avea ajustarea cantitativă asupra sistemului financiar”.

„Credem că BCE trebuie să-și calibreze foarte atent anunțurile unor măsuri adiționale cu așteptările privind rezultatul măsurilor deja anunțate pentru a evita să dea impresia de panică prin prisma unor indicatori economici slabi și a inflației reduse. Cu anunțuri peste anunțuri, BCE riscă să submineze eficiența măsurilor deja implementate”, a spus Bartsch.

Ea subliniază că achizițiile de active pot fi contraproductive pentru sănătatea sectorului financiar deoarece după perioada inițială de boom acestea duc la câștiguri mai mici pentru diverse active, printre care bondurile guvernamentale.

QE inevitabil în zona euro

„Am fost una dintre primele bănci care au prognozat la sfârșitul lunii august că BCE va cumpăra bonduri guvernamentale la scară largă. Credeam atunci că aceasta se va întâmpla mai degrabă la începutul anului viitor decât la sfârșitul acestui an”, a spus Joerg Kraemer, analist la banca germană Commerzbank. Însă în contextul actual este mai probabil ca banca să acționeze înainte de finalul anului.

Analiștii de la BofA Merrill Lynch văd QE inevitabil în zona euro anul viitor. Scenariul de bază al băncii prevede o revenire economică și un profil al inflației care vor surprinde negativ BCE.

Janet Henry, de la HSBC, spune că temerile privind deflația în zona euro sunt mai mari ca niciodată, creșterea economică dezamăgește și nu sunt prea multe speranțe ca statele europene să implementeze reforme structurale, stimulente fiscale sau schimbări instituționale.

„Speranțele mari sunt acum ancorate de un QE masiv și de un euro mult mai slab”, a explicat ea. Analiștii de la HSBC cred că BCE va livra propriul program de ajustare cantitativă la începutul anului viitor.

În septembrie, inflația anualizată din zona euro a coborât la minimul ultimilor cinci ani, de 0,3%. Grecia, Italia, Slovacia, Slovenia și Spania au raportat deflație. În octombrie inflația a urcat la 0,4%, împinsă de prețurile mai mari ale serviciilor, ale alimentelor, alcoolului și tutunului și de încetinirea scăderii prețurilor energiei, potrivit estimărilor inițiale ale Eurostat. Ținta BCE este de puțin sub 2%. Pe de altă parte, inflația de bază, din calculul căreia sunt excluse prețurile volatile precum cele ale energiei și alimentelor, a scăzut de la 0,8% la 0,7%, ceea ce, spune Martin van Vliet, analist la ING, nu înlătură temerile deflaționiste și menține presiunile pe BCE, notează The Guardian.

Deutsche Bank a calculat că extinderea balanței de active și pasive a BCE cu 1.000 de miliarde de euro și o ușoară depreciere a euro sunt suficiente pentru a aduce inflația la ținta BCE în 2017. Cele trei runde de QE din SUA au „umflat” balanța Fed la aproape 4.000 de miliarde de dolari.

„Perioada de pericol pentru BCE sunt următoarele șase luni”, spun analiștii băncii germane.

Membrii consiliului guvernator al BCE se vor reuni joi pentru a lua decizii în privința politicii monetare a băncii.

Zona euro este „o problemă” pentru economia mondială

Zona euro se chinuie să revină pe propriile picioare și este în pericol să cadă într-o nouă recesiune în următorii doi ani, ceea ce va încetini revenirea economiei globale, potrivit Observatorului Economic Francez, scrie EurActiv.

“Zona euro este o problemă pentru economia globală”, a spus directorul departamentului de analiză și prognoză al instituției, Xavier Timbeau. El crede că zona euro va intra într-o perioadă cu inflație lentă și chiar deflație în anumite state, ceea ce va readuce economia uniunii monetare în recesiune în doi ani. Timbeau atribuie slăbiciunea economiei austerității și “înăspririi condițiilor monetare în 2013-2014”. Chiar dacă condițiile economice vor fi mai relaxate, efectele măsurilor de austeritate vor continua să afecteze economiile. Institutul este însă optimist în privința Franței, estimând că economia va crește cu 1,1% anul viitor, comparativ cu 0,4% anul acesta. Situația s-ar îmbunătății datorită condițiilor de finanțare mai bune și reducerii deficitului bugetar. De asemenea, economia franceză va deveni mai competitivă datorită deprecierii euro și a facilităților fiscale de care beneficiază companiile care investesc și fac angajări.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu