Concluzii ale ZF privind răspunsurile candidaților:1. și 14. Promisiunile legate de relaxarea fiscală și scăderea de taxe sunt, ca în fiecare perioadă electorală, pe agendele candidaților la Președinție, însă va fi un miracol dacă nivelul taxelor nu va crește anul viitor. Doar pentru unul dintre candidați este cert că nivelul CAS va rămâne cu 5 puncte procentuale mai scăzut la angajator, măsură aplicată din octombrie 2014.
2., 18. și 19. Creșterile de salarii pentru categoriile de bugetari vulnerabile – medicii și profesorii – ar trebui să fie prioritatea zero pentru viitorul economiei românești, însă planurile celor doi candidați promit fie îmbunătățiri ale situației salariale pe termen scurt, fie noi idei de „reforme“. Dezastrul din sănătate și rezultatele slabe de la bacalaureat, „bolile“ structurale ale României, au soluții neclare.
3. Întrebarea-cheie este dacă va fi distrus balansul actual între puterile statului, în care președintele are un rol-cheie. În eventualitatea că va câștiga candidatul din partea puterii aflate astăzi la guvernare, întrebarea este dacă va folosi această putere pentru a o spori pe cea a președintelui și dacă ar putea schimba echilibrul de forțe. Candidații au evitat un răspuns clar.
4. „Cluster de competitivitate“ sau „domeniu strategic“ sunt sintagmele din limbajul de lemn folosit de candidați atunci când au fost întrebați dacă vor crea un centru unic de achiziții IT&C;, o măsură practică ce ar putea aduce eficiență în acest sector, unde scandalurile se țin lanț.
5. Niciunul dintre candidați nu amintește de faptul că deficitul bugetului public de pensii este de aproximativ 3 miliarde de euro și că o majorare a pensiilor îl va adânci. Un răspuns corect ar fi fost: „Vom majora pensiile când vom majora numărul de salariați“. De asemenea, niciunul nu își pune problema legată de ce se va întâmpla cu generațiile născute în perioada 1967-1969, care peste 15 ani vor ieși la pensie.
6. și 11. Victor Ponta a spus că urmează listarea Hidroelectrica și a Complexului Energetic Oltenia în 2015, Klaus Iohannis a amintit de eșecurile Oltchim și CFR Marfă și a subliniat slăbiciunea sectorului de stat. În ceea ce privește auditul privatizărilor, Iohannis s-a referit la respectarea condițiilor postprivatizare, însă Ponta a fost mai direct admițând că privatizările ratate trebuie verificate.
7. și 20. Chișinău și Bruxelles – orașele pe care le-ar vizita pentru prima dată în calitate de președinte cei doi candidați – arată orientarea acestora în materie de politică externă: o relație mai strânsă cu Republica Moldova sau o apropiere mai mare față de Uniunea Europeană.
8. Klaus Iohannis a dat un răspuns mai amplu, a amintit nevoia de a crea întreprinderi în mediul rural și a citat ZF, arătând că numărul de noi întreprinderi a scăzut cu 20% în 2014, în timp ce răspunsul lui Victor Ponta este mult mai „lemnos“, enumerând diverse programe de garantare, fără însă să arate și rezultatele.
9. și 10. Victor Ponta a spus despre comunicarea bazelor de date ale instituțiilor că este „o preocupare serioasă“, dar de doi ani și jumătate de când este premier nu a făcut nimic în acest sens, în timp ce Klaus Iohannis a dat un răspuns general, invocând necesitatea „respectului față de cetățeni“. Așa cum rezultă din răspunsuri, cei doi nu sunt foarte pasionați de subiectul confiscării averilor ilegale din România, o adevărată plagă în ultimii 25 de ani.
12. și 13. Românii care au plecat în străinătate vor fi încurajați să vină acasă prin programe speciale sau prin identificarea unor locuri de muncă potrivite pentru ei – spun cei doi candidați, care se pare că au uitat că salariile de 3- 4 ori mai mari în Spania sau Italia sunt principalul motiv pentru care peste două milioane de români au emigrat. Iar pentru problema depopulării statului generate și de scăderea natalității, soluțiile sunt creșterea veniturilor românilor în așa fel încât copiii lor să aibă acces la o educație bună, însă de unde vor apărea aceste majorări de salarii nu se știe.
15. și 16. Modernizarea mediului rural (unde locuiește în continuare jumătate din populație) se va face din investiții, spun candidații, fără să pună accent pe educarea locuitorilor din mediul rural, care reprezintă cheia schimbării mentalității populației. În materie de modernizare a infrastructurii, niciunul dintre candidați nu și-a asumat o autostradă prioritară în viitorul mandat.
17. Niciunul dintre cei doi candidați nu are o soluție limpede pentru curățarea sectorului public de incompetenți, spre exemplu desființarea personalului contractual și angajarea oricărui salariat la stat printr-un concurs dur, anunțat în Monitorul Oficial, la fel ca în cazul angajaților la Comisia Europeană.
REACȚIILE OAMENILOR DE AFACERI
Ziarul Financiar a solicitat asociațiilor profesionale de business comentarii în legătură cu soluțiile propuse de candidați la întrebările ZF. Mai jos sunt punctele de vedere transmise de Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț Americană în România (AmCham).
Poziția AOAR
AOAR se pronunță exclusiv asupra problemelor de natură economică, acestea având în fapt o pondere majoritară în lista celor 20 de întrebări. AOAR apreciază că temele economice enunțate, ca și soluțiile propuse de cei doi candidați, exced puterile de decizie ale Președintelui României, ele revenind Guvernului. AOAR apreciază că răspunsurile/ soluțiile propuse de ambii candidați sunt „corecte politic”, dar ele nu pot fi puse în practică de Președinție. Concret, menținerea cotei unice, ajutorul dat IMM-urilor, mărirea salariilor în sectorul bugetar, a pensiilor ș.a. reprezintă în practică decizii ale Guvernului.
AOAR apreciază că Președintele poate lansa în dezbatere publică, largă și implicând cât mai mulți actori ai vieții social-economice teme majore vizând reforma sistemului de sănătate și a sistemului de asigurări, reforma pe termen lung a sistemului de pensii, planuri de valorificare mai bună în interes național a resurselor naturale deținute de România, strategia energetică ș.a.
AOAR a criticat constant modul în care s-a realizat procesul de privatizare în România, restructurarea haotică și lipsită de orice apărare a intersului național pe termen lung. Similar a fost criticat modul în care s-a creat Fondul Proprietatea și modul de listare pe bursă a unor pachete de acțiuni ale unor companii strategice din energie, fără ca acestea să fie beneficiarele fondurilor obținute pentru a putea face investițiile necesare menținerii competitivității pe termen lung. Cu toate acestea, inițierea unui proces de reconsiderare, reevaluare a unor decizii majore luate în ultimii 15 ani, nu va contribui cu nimic la modificarea realităților din anul 2015. Ce s-a compromis prin deciziile de privatizare greșite nu mai poate fi corectat, procesul de examinare, reevaluare implicând cheltuieli, experți și activități complexe fără a se putea obține un avantaj economic real.
AOAR apreciază că Președintele României trebuie să stimuleze Guvernul și societatea românească în elaborarea unei viziuni de dezvoltare economică și convergența către nivelul mediu European. Un astfel de proiect, realizat la capătul unui larg proces de consultare, aprobat de Parlament, ar trebui să fie pus în practică, cu accente deosebite pe un domeniu sau altul în funcție de orientarea politică a fiecărui guvern, fără a se compromite obiectivul fundamental, convergența către nivelul mediu european la orizontul 2020 sau 2030.
Poziția Amcham:
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a prezentat încă de la debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale prioritățile pe care organizația noastră le consideră centrale pentru următorul mandat al Președintelui României, un demers prin care am propus în același timp orientarea dezbaterilor publice electorale către teme fundamentale pentru economie.
Prioritatea strategică a următorului mandat pe care AmCham România o propune este nevoia definirii unui model economic de dezvoltare multigenerațional care să ghideze evoluția socioeconomică a țării noastre.
Pe scurt, alte recomandări avansate de AmCham în Priorități pentru România sunt:
+ Definirea principalilor piloni de dezvoltare economică națională ținând cont de contextul regional, de sistemul de interdependențe globale din care România face parte și de principalele avantaje pe care țara noastră le prezintă în plan economic.
+ Fundamentarea procesului de creștere economică pe activități economice cu valoare adăugată mare.
+ Menținerea echilibrului între puterile statului având în vedere impactul pe care modul de exercitare a atribuțiilor de către fiecare putere în parte îl are asupra stabilității și credibilității unui stat, elemente importante pentru investitori, actuali și potențiali.
+ Menținerea principalelor atuuri ale României precum stabilitatea macroeconomică și potențialul de independență energetică.
+ Reformarea cu prioritate a unor sectoare ce pot contribui la creșterea economică a țării precum educația & tehnologia, agricultura și sănătatea.
+ Întărirea capacității administrative și instituționale care să îi permită țării noastre obținerea unui grad cât mai ridicat de convergență cu procesul integrării europene, cu economia și societatea europeană.
+ Abordarea încă de acum a provocărilor cărora România trebuie să le facă față pe termen mediu și lung, prescum sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale pe fondul tendințelor demografice în scădere.
Propunerile supuse atenției candidaților reunite în documentul Priorități pentru România sunt rezultatul unei analize realizate de membrii AmCham România cu sprijinul unor contributori externi, experți în domeniile în care activează.
0 comments :
Trimiteți un comentariu