Străinii au scos într-un an 600 mil. € din depozite locale

Străinii, în cea mai mare parte grupuri bancare, dețineau la sfârșitul lunii septembrie depozite pe termen mediu și lung deschise la băncile locale de 6,1 mld. euro, adică minimul ultimilor cinci ani. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut depozitele sunt mai mici cu 600 mil. euro, potrivit BNR. Doar pe parcursul lunii septembrie au ieșit din aceste depozite 270 mil. euro.

Depozitele nereziden­ților marcaseră o scădere de circa 2 miliarde de euro pe parcursul anilor 2012 și 2013, dar fenomenul se temperase în prima jumătate din acest an, chiar cu o creștere ușoară față de nivelul din decembrie.

Situația a devenit însă mult mai volatilă începând din vară, cu o scădere lunară de 270 milioane de euro în iunie, urmată de o creștere în iulie și apoi de un nou minus în august și septembrie. Aceasta arată că situația nu este în niciun caz aproape să se stabilizeze.

Declinul depozitelor atrase de la nerezidenți vine pe fondul unui proces mai amplu de dezintermediere financiară, al cărui rezultat a fost reducerea cu 9 mld. euro într-un interval de cinci ani a liniilor de finanțare primite de subsidiarele băncilor străine de la acționari. Băncile mai au linii de finanțare de 13 mld. euro.

Liniile de finanțare de la băncile-mamă au reprezentat principala formă de susținere a vânzărilor de credite în perioada de boom economic, dar în ultimii ani grupurile străine, confruntate cu cerințe de capital și reglementări mai aspre, au pus o presiune tot mai mare pe subsidiarele locale, forțate să se bazeze mai mult pe fonduri atrase de la clientelă.

Fondurile atrase de la clienții persoane fizice, cea mai stabilă formă de finanțare locală pentru bănci, au crescut cu echivalentul a 2 mld. euro pe an între 2009 și 2013, dar în ultima perioadă ritmul de creștere a încetinit, astfel că apare întrebarea în ce măsură vor avea băncile resurse suficiente pentru a susține o eventuală revigorare a creditării.

Specialiștii BNR atrăgeau atenția în ultimul raport de stabilitate financiară că băncile au rezerve de capital și lichiditate suficiente pentru a face față unor eventuale șocuri din economie, dar trebuie să intensifice activitatea de creditare, să-și curețe portofoliile de credite neperformante și să prevină scăderi abrupte ale bilanțurilor prin repatrierea liniilor de finanțare de la băncile-mamă.

Totuși, este exclusă o evaporare peste noapte a depozitelor nerezidenților datorită maturităților mai lungi. Cele mai afectate de procesul de dezintermediere sunt finanțările acordate pe termen scurt, dar și aici rezervele minime obligatorii la pasivele în valută, care se află încă la un nivel ridicat comparativ cu alte țări europene, acționează ca o frână.

Depozitele pe termen mediu și lung, care ajunseseră la un vârf de 8,6 mld. euro în 2011, au reprezentat în primii ani de criză o formă de finanțare prin care băncile și-au susținut filialele locale.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Liviu Popescu