Inflația slabă aduce necazuri grecilor și spaniolilor și putere de cumpărare mai mare nemților. Ce va sacrifica BCE?

Companiile europene reduc prețurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-și revitaliza vânzările în condițiile unei economii anemice și a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie  de momentul în care pericolul deflaționist devine realitate.

Membrii consiliului guvernator al Băncii Centrale Europene se vor întâlni astăzi pentru a decide asupra direcției politicii monetare în contextul în care tot mai multe voci cer lansarea unui program de achiziții de active de genul quantitative easing (QE) aplicat de americani. Însă aproape niciun analist nu se așteaptă ca BCE să ia vreo decizie notabilă, deși timpul trece.

Inflația foarte slabă – creșterea lentă a prețurilor, unul dintre efectele turbulențelor economice, aduce necazuri țărilor lovite dur de criză, dar și putere de cumpărare mai mare în economiile puternice precum cea a Germaniei. În timp ce BCE spune că QE este o opțiune, una de ultimă instanță, Berlinul se împotrivește aplicării unor astfel de măsuri neconvenționale.

Companiile vând la discount de peste doi ani și jumătate, iar luna trecută au redus prețurile mai mult ca niciodată după primele luni ale anului 2010, când zona euro era lovită de o criză a datoriilor și risca să fie fărâmițată, potrivit Markit Economics. Prețurile mici aduc câștiguri mici și descurajează investițiile, inclusiv pe cele în locuri de muncă, notează Bloomberg.

Vânzările de retail din zona euro au scăzut cu 1,3% în septembrie față de august, potrivit Eurostat. Un indice PMI al Markit arată că activitatea din toate sectoarele economice a crescut doar marginal.

Evoluția prețurilor, care mărește spectrul deflației, și creșterea anemică a economiilor pun presiuni pe BCE să acționeze, dar decizia nu este ușoară.  În economiile afectate sever de criză precum Grecia și Spania efectele scăderii prețurilor, adică al deflației, se văd clar în reducerea profiturilor și a salariilor. Dar în economiile mai sănătoase cum ar fi Germania și Austria, unde șomajul este redus și veniturile cresc, cel mai evident efect este creșterea puterii de cumpărare a populației, notează The Wall Street Journal.

Impactul este clar vizibil în Spania, unde industriile caută să micșoreze costurile pentru a redeveni competitive și pentru a impulsiona exporturile. Aici prețurile de consum scad, în termeni anualizați, de patru luni consecutiv. Salariile în stagnare sau în scădere împovărează și mai mult gospodăriile care au deja probleme financiare.

În Italia, inflația slabă și economia în scădere îngreunează planurile guvernului de a împiedica datoriile să crească, în pofida politicilor de austeritate aplicate deja de câțiva ani. Datoria Italiei echivalează cu 132% din PIB, unul dintre cele mai mari niveluri din UE.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru