Noul Consiliu de Administrație al BNR are motive întemeiate să decidă în prima „reprezentație“ reducerea dobânzii-cheie sub 3%

Consiliul de Administrație al BNR se va reuni mâine în noua formulă, la ultima ședință pe probleme de politică monetară programată în acest an, urmând să decidă cel mai probabil o diminuare a dobânzii-cheie la un nou minim istoric, sub pragul de 3%, după cum indică așteptările analiștilor. Noul CA al băncii centrale va aproba și raportul trimestrial asupra inflației.

Direcția de politică monetară, aflată în mandatul anterior în portofoliul fostului viceguvernator Cristian Popa, a trecut în subordinea lui Mugur Isărescu, aflat la al cincilea mandat de guvernator al BNR. Din această poziție, guvernatorul va supraveghea direct strategia de țintire a inflației. Această redistribuire a atribuțiilor în noul CA vine după ce poziția de viceguvernator a fost preluată de fostul ministru al bugetului Liviu Voinea.

Premierul Victor Ponta a „preanunțat“ o posibilă tăiere a dobânzii la un nou minim istoric. Dacă până la declarația premierului mai existau unii analiști sceptici în ceea ce privește o nouă reducere a dobânzii-cheie, ulterior așteptările s-au repliat, majoritatea econo­miștilor susținând că este foarte plauzibil ca BNR să taie din nou dobânda-cheie. Redresarea economiei continuă să fie lentă și are nevoie de finanțare cât mai ieftină.

La sfârșitul lunii septembrie, fostul Consiliu de Administrație al BNR a adoptat trei măsuri de relaxare a politicii monetare, decizie mai rar practicată. Astfel, BNR a redus dobânda de politică monetară de la 3,25% la minimul istoric de 3% pe an, a ajustat rata rezervei mi­nime obligatorii aplicabile pasivelor în lei de la 12% la 10% și a îngustat diferențialul dintre dobânzile la faci­litățile de depozit și credit de la Ă/- 3 puncte procentuale la Ă/- 2,75 puncte procentuale. Până în septembrie, România avea cea mai mare dobândă-cheie dintre statele din estul Europei membre ale Uniunii Europene.

Creșterea economică slabă și menținerea creditării totale în teritoriul negativ ar justifica o continuare a procesului de relaxare a politicii monetare.  Trimestrul al treilea a început cu stângul, iar tendința de deteriorare a indicatorilor macro a continuat. Ritmurile de creștere pentru exporturi, producție industrială și consum au frânat, iar construcțiile și-au continuat declinul. Aceste vești negative indică faptul că redresarea economiei este în continuare fragilă, după ce prima jumătate a anului a marcat revenirea surprin­zătoare în „recesiune tehnică“ și susține scenariul înce­tinirii creșterii economiei pe întregul an spre 2%, după avântul de 3,5% înregistrat în anul 2013.

În timp ce împrumuturile în monedă națională au dat în acest an semne de redresare, cele în valută și-au continuat scăderea, astfel că în termeni anuali creditarea totală a rămas în teritoriul negativ. Stocul de credite a scăzut spre 48 mld. euro. Și nivelul redus al inflației i-ar permite băncii cen­trale să opereze o nouă ajustare a dobânzii-cheie. Gu­vernatorul BNR a spus în septembrie că viitorul consiliu de administrație al BNR va analiza cu „foarte mare atenție“ orice viitoare reducere a dobânzii-cheie, având în vedere traiectoria incertă a inflației pe termen lung.

Inflația anuală a urcat în septembrie la 1,54%, de la 0,84% în august. În iunie a fost atins minimul acestui an, de 0,66%.

În august, BNR a redus prognoza de inflație de la 3,3% la 2,2% pentru acest an și de la 3,3% la 3% pentru 2015 și a anunțat prognoze privind rata medie a inflației de 1,4% în acest an și 2,4% anul viitor.

Banca centrală ar putea decide și o nouă îngustare a coridorului pentru facilitatea de depozit și credit (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR și respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi), în opinia unor analiști. Astfel, coridorul format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul dobânzii-cheie ar putea fi ajustat la Ă/- 2,5 puncte procentuale.

Tolosa, FMI: Intermedierea financiară se mută dinspre bănci spre „sectorul bancar din umbră“

Configurația sectorului financiar internațional s-a schimbat în ultimii ani, intermedierea financiară mutându-se dinspre sfera bancară tradițională spre „sistemul bancar din umbră“ (shadow banking), ceea ce poate amplifica și riscurile, apreciază Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI pentru România și Bulgaria. „Băncile nu creditează suficient. Iar reglementările care vizează băncile sunt mai dure. Intermedierea financiară s-a mutat spre «sectorul bancar din umbră», care susține mai mult economia. Totodată, și riscurile s-au deplasat spre «sectorul bancar din umbr㻓, a declarat Tolosa la evenimentul CFA Forecast Dinner. Ascensiunea „sistemului bancar din umbră“ este stimulată de reglementările mai stricte care vizează băncile, de impactul restricțiilor legate de capital și lichiditate asupra bancilor. Pe piețele emergente, activitatea unor astfel de entități financiare nonbancare este în creștere. FMI a avertizat recent că autoritățile de reglementare în sectorul financiar trebuie să acorde o atenție sporită „sistemului bancar din umbră“, care a ajuns la aproximativ 60.000 mld. dolari la nivel mondial, deoarece reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară globală, iar monitorizarea acestui sector este necorespunzătoare. Spre comparație, PIB-ul global a fost în 2013 de aproape 75.000 mld. dolari. „Sistemul bancar din umbră“ este format din entități nonbancare implicate în activitatea de creditare, cum ar fi fondurile de hedging sau fondurile de private equity, prin intermediul unor instrumente financiare complexe, dar care nu sunt supuse unor reglementări adecvate.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega