Guvernul rus este în mijlocul unui război pentru apărarea valorii rublei. În ceea ce este considerată cea mai îndrăzneață acțiune pentru oprirea sângerării, banca centrală a Rusiei a anunțat în miez de noapte ridicarea principalei dobânzi pentru depozite de la 10,5% la 17%. Cu o zi înainte, luni, rubla se prăbușise cu aproape 10%. În câteva ore de la luarea deciziei, rubla a recuperat 10%, dar s-a prăbușit apoi cu peste 13%.Majorarea ratei, una dintre cele mai mari din istoria băncii centrale, amintește de măsurile drastice luate în timpul crizei din 1998, când Rusia a intrat în default și și-a devalorizat rubla, scrie The New York Times.
Banca centrală, condusă de Elvira Nabiullina, speră că prin majorarea drastică a dobânzilor îi va încuraja pe ruși, companiile și băncile să-și păstreze economiile în ruble și nu să le transforme în dolari. De asemenea, prin această acțiune, Nabiullina speră probabil că va ține inflația sub control.
„Vorbim de o situație de panică, cei de la banca centrală au luat cea mai drastică măsură la care se puteau gândi. Dacă prețul petrolului se duce și mai jos, măsurile băncii centrale vor fi copleșite de și mai multă panică în doar câteva zile“, apreciază Uwe Parpart, analist la Reorient Financial Markets, citat de CNBC.
Prețul petrolului, principala sursă de exporturi și de venituri a Rusiei, s-a prăbușit cu 46% în ultimele șase luni din cauza supraalimentării pieței, în parte cu materie primă americană.
Petrolul și gazele naturale aduc 60% din veniturile din export ale Rusiei.
Rubla și-a pierdut aproape jumătate din valoare de la începutul acestui an.
Banca centrală a sacrificat rezerve de cel puțin 80 de miliarde de dolari anul acesta pentru a susține, fără folos, rubla.
Într-un semn îngrijorător, rușii cumpără produse scumpe de teamă că dacă își păstrează economiile, acestea vor deveni inutile din cauza inflației. Magazinele din Moscova au rămas fără frigidere, mașini de spălat și televizoare. Mai grav, rușii au scos din țară capital echivalent cu peste 100 de miliarde de dolari anul acesta. Companiile rusești au de plată datorii de 134 miliarde de dolari până la sfârșitul anului viitor.
Banca centrală a Rusiei estimează că economia se va contracta cu 4,5% în 2015 dacă prețul mediu al petrolului se va menține la 60 de dolari pe baril. În prezent, țițeiul se tranzacționează la acest nivel.
Pe Wall Street, costul asigurării contra defaultului a obligațiunilor pe cinci ani ale Rusiei au urcat la maximul din 2009. Scenariul de bază al Saxo Bank este că Rusia va intra în default din cauza prăbușirii rublei și a prețului petrolului.
Scurtă istorie a defaultului Rusiei
Rusia terminase mai mult sau mai puțin privatizarea industriei manufacturiere și a sectorului resurselor naturale până la sfârșitul anului 1997. În februarie 1998, rata anuală a inflației a scăzut sub 10%. Privatizările ar fi trebuit să consilideze micro-fundațiile pentru creștere economică.
„Îmblânzirea“ inflației ar fi trebuit să cimenteze credibilitatea macroeconomică, să reducă dobânzile de retail și să stimuleze investițiile, se arată într-un studiu al Băncii Mondiale. În schimb, Rusia s-a confruntat șase luni mai târziu cu o criză masivă a datoriei publice, valutară și bancară, în august 1998. Pe 17 august 1998 guvernul rus a devalorizat rubla și a anunțat restructurarea forțată a datoriilor în ruble care ar fi trebuit plătite până la sfârșitul anului 1999, a căror valoare nominală era de 45 de miliarde de dolari, la un curs de schimb anterior crizei.
Moscova a declarat, de asemenea, un moratoriu de 90 de zile printre altele în privința datoriei externe private și a apelurilor în marjă pe contractele de operațiuni repo pentru a ajuta băncile comerciale, puternic expuse la datoria guvernamentală. Însă marile bănci private din Moscova au sfârșit prăbușindu-se, deponenților dându-li-se alternativa transferării economiilor la o bancă de stat, Sberbank. Contaminarea venită din Rusia a dus la creșterea substanțială a spreadurilor obligațiunilor suverane ale economiilor emergente și ale bondurilor corporate pe termen lung din țările industriale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu