„Ce se întâmplă acum în Rusia se poate compara cu perioada 1998-1999, când Rusia a intrat în incapacitate de plată“

Majorarea dobânzii-cheie din Rusia de la 10,5% la 17% nu are impact direct asupra economiei României, dar ricoșeul prin piețele financiare, în special cele europene, nu este exclus. Cu toate acestea, dacă banca centrală a Rusiei va continua să ia astfel de decizii, pot apărea repercusiuni și pentru piețele financiare din România, întrucât ambele țări se află într-un sistem integrat.

Este o încercare de a răspunde unei crize prin măsuri de politică monetară foarte drastice, care ca și în 1998, când Rusia a intrat în incapacitate de plată și au fost obligați să recurgă la dobânzi foarte înalte, nu va avea rezultate garantate și nu va însemna că se va rezolva pro­blema, iar rubla va fi protejată. În acea perioadă, România era într-o situație vulnerabilă, creșterea economică era slabă, iar rezervele erau aproape inexistente.

În ceea ce privește comerțul pe care România îl are cu Rusia, acesta se desfășoară în altă valută, și nu în ruble, însă o încetinire a economiei rusești și chiar intrarea acesteia în recesiune vor avea un impact indirect asupra economiei europene cu care România este strâns legată, consideră analiștii economici consultați de ZF.

„Ce se întâmplă acum în Rusia se poate compara cu perioada 1998-1999, când Rusia a intrat în incapacitate de plată. Este o încercare de a răspunde unei crize prin măsuri de politică monetară foarte drastice. Ca și în 1998, rezultatele nu sunt deloc garantate, adică faptul că s-a recurs la această măsură drastică de creștere a dobânzii nu înseamnă că se rezolvă problema și că rubla este protejată. România era ea însăși în criză în 1998 și mai ales în 1999, un moment în care s-a discutat chiar despre o încetare de plăți, rezervele erau la minimum, nu aveam într-adevăr cu ce să facem față și am scăpat de acest lucru la limită“, a spus analistul economic, Aurelian Dochia. El a adăugat că în acea perioadă România era într-o situație vulnerabilă, creșterea economică era foarte slabă, iar rezervele aproape inexistente. „Nu văd niciun motiv în prezent să ne gândim la scenarii catastrofale. Pentru economia României, majorarea dobânzii-cheie în Rusia nu are un efect direct, dar ricoșeul prin piețele financiare, în special cele europene, nu este exclus“, a mai spus Dochia.

De aceeași părere este și Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank. „Pentru România, momentan implicațiile sunt relativ scăzute. Până în prezent, spill-over-urile din Rusia către România au fost limitate, ba chiar am văzut unele intrări, bani care ieșeau din Rusia și intrau în România, pe date istorice. Însă acum este o mișcare foarte puternică și dacă continuă volatilitatea în Rusia este posibil să apară și efecte pentru România. Nu excludem acest lucru“, a spus Pătrulescu. El a adău­gat că principala problemă va fi dacă banca centrală a Rusiei va lua astfel de decizii volatile pe viitor și dacă va trece la controlul capitalului; atunci se vor vedea repercusiuni și pentru piețele financiare din România, pentru că sunt într-un sistem integrat.

Analistul economic Dragoș Cabat consideră că este posibil să crească dobânzile la care se poate împrumuta România. „Cu siguranță investitorii străini își vor îndrepta banii către piețele considerate cele mai stabile. Efectele sunt legate de faptul că toate piețele scad. Există o instabilitate care se accentuează în această zonă“, a spus Cabat.

Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a spus că decizia băncii centrale a Rusiei de a majora dobânda-cheie reprezintă expresia unei îngrijorări foarte mari deoarece Rusia a încercat să oprească prăbușirea rublei printr-o mișcare brutală a dobânzii de politică, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 1998, când au fost obligați să recurgă la dobânzi foarte înalte.

„Impactul asupra economiei va fi mai sever, întrucât oricum economia rusă este în faza de recesiune. Aceasta primește o lovitură în plus prin această filieră a politicii monetare, dar trebuia să opteze pentru ceva, fiindcă nestoparea prăbușirii, și nu este clar dacă se va reuși, prin depreciere masivă afecta bilanțurile bancare, bilanțurile gospodăriilor, provocând și inflație“, a adăugat Dăianu.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Liviu Popescu