Salariul mediu net din România, de 1.705 lei (384 euro) net pe lună este de patru ori mai scăzut decât cel al angajaților din Spania și de cinci ori mai mic decât al celor din Italia sau din Germania, arată datele centralizate de ZF. Nevoia de venituri mai mari a „trimis“ peste 2,3 milioane de români la muncă în străinătate, iar fenomenul migrației nu va putea fi oprit, spun specialiștii.Polonia, statul dat ca exemplu de urmat de către România, are un salariu mediu de 678 de euro net pe lună, cu 76% mai mare decât cel al românilor. Asemenea situației din România, peste 2 milioane de polonezi au plecat la muncă în alte state (ponderea emigranților în totalul populației fiind mai redusă decât în România, având în vedere că Polonia are 38 de milioane de locuitori, iar România are 20 de milioane), însă autoritățile poloneze au deja programe prin care vor să atenueze acest fenomen.
„Fenomenul migrației nu va putea fi oprit, dar acest lucru nu înseamnă că țara va fi depopulată, acest pericol este exclus. Important este să ne uităm cu ce viteză ne apropiem de media UE, iar salariile cresc greu, de aceea, din punct de vedere economic și instituțional, suntem la periferia Europei, alături de Bulgaria. Avem nevoie de o selecție profesionistă a politicienilor, de diminuarea corupției și de o mai bună organizare. În timp ce Polonia are programe de readucere a medicilor care au emigrat înapoi în țară, la noi nici nu s-a vorbit vreodată de așa ceva“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie.
Profesorul Sandu spune că o parte dintre românii care au plecat la muncă în străinătate au ales această opțiune din lipsa locurilor de muncă, mai ales în perioada 1997- 1999, o perioadă de recesiune pentru economia României.
„Majoritatea românilor au plecat pentru că nu aveau veniturile coresupunzătoare cu educația sau cu așteptările lor. Ei nu se raportează la veniturile medii din alte țări, ci la cât câștigă vecinul care a plecat să lucreze în construcții în Spania sau Italia sau la veniturile pe care le pot obține cei dintr-o categorie profesională similară, cum sunt medicii. Așa s-a ajuns ca românii cu calificări medii sau reduse să lucreze în Italia și în Spania, pe șantiere de construcții sau în domeniul curățeniei, în timp ce în nordul Europei au plecat matematicienii, informaticienii și medicii, adică românii cu un nivel înalt de calificare și care nu au avut bariere de limbă“, a mai spus Dumitru Sandu.
În statele nordice, precum Suedia, Marea Britanie sau Finlanda, angajații câștigă de 6- 7 ori mai mult decât în România.
În opinia lui Mircea Comșa, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, mulți dintre românii plecați la muncă în străinătate declară că vor să se întoarcă acasă, după ce își cumpără locuințe și mașini – adică fundamentul pentru un nivel de trai conform cu așteptările.
„Mulți vor să se întoarcă, însă nu putem estima câți, câtă vreme nu știm exact câți au plecat. Probabil că diferențele salariale din statistici sunt date și de faptul că în statele europene există mai mulți salariați bine plătiți, ca pondere în totalul salariaților, față de situația din România, unde 5% dintre angajați au salarii de peste 1.000 de euro“, a spus Mircea Comșa. Într-adevăr, cele mai recente date de la Statistică arată că circa 190.000 de români câștigă peste 5.000 de lei brut pe lună, iar ponderea acestora reprezintă 5,2% din totalul salariaților care au muncit opt ore pe zi, timp de 23 de zile pe lună, la ultima anchetă realizată de INS (în 2012). În mai mult de jumătate dintre statele membre ale Uniunii Europene, salariul mediu pe economie depășește valoarea de peste 1.000 de euro net pe lună.
„În ultimii 100 de ani, România nu a reușit să își depășească condiția de țară periferică a Europei, alături de Bulgaria. Iar acest lucru nu ține de motive legate de economie, ci de proasta funcționare a instituțiilor românești, de la cele care gestionează fonduri europene până la cele care au organizat voturile din diaspora. Cum să dezvolți o țară fără să îi iei în considerare pe cei care au plecat și care vor să se întoarcă?“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.
În ultimii 100 de ani, România nu a reușit să își depășească condiția de țară periferică, alături de Bulgaria. Iar acest lucru nu ține de motive legate de economie, ci de proasta funcționare a instituțiilor românești, de la cele care gestionează fonduri europene până la cele care au organizat alegerile în diaspora.
0 comments :
Trimiteți un comentariu