În 24 de județe cea mai mare „industrie“ este comerțul. Doar trei județe se pot lăuda cu o pondere a industriei de peste 50%

Ziarul Financiar a realizat în cadrul campaniei România 5% creștere economică primul atlas economic al țării, care a inclus șapte hărți necesare pentru a vedea unde suntem în prezent și ce putem face pentru a crește. Toate cele șapte hărți pot fi descărcate de pe site-ul

www.zf.ro/romania-5.

Bucureștiul și Ilfovul au 45% din cifra de afaceri de 250 mld. euro a companiilor din Româ­nia, iar cele două zone împreună cu cele mai puternice zece județe din economia locală adună 75% din businessul românesc și 65% din numărul total de angajați.

La polul opus, zece județe de la coada clasamentului, printre care Mehedinți, Botoșani, Giurgiu, Vaslui, Caraș-Severin sau Covasna, au împreună o cifră de afaceri de 12 mld. euro, cât adună Bihorul și Sibiul.

Polarizarea economiei locale este la apogeu, în condițiile în care aproape jumătate din țară nu con­tează pe harta economică, iar situația din județele „corigente“ se înrău­tă­țește de la an la an în lipsa investițiilor.

În 24 de județe cea mai mare „industrie“ este co­merțul, în timp ce doar trei județe din România se pot lăuda cu o pondere a industriei prelucrătoare de peste 50% - Olt, Argeș și Alba.

Modelul economic al celor trei județe cu industrie puternică este însă diferit, iar modul în care arată economia din Olt, Argeș sau Alba poate constitui un punct de plecare pentru ridicarea altor județe.

În Olt, Alro Slatina, Pirelli, Prysmian sau Cord România țin în viață economia unui județ în care doar 40.000 de oameni lucrează în companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. Mare parte din investiții se leagă însă de un singur oraș, Slatina, și de apropierea de uzina Ford de la Craiova. În Argeș, economia este dependentă de Dacia, care generează 42% din cifra de afaceri de 9,8 mld. e

u

ro a companiilor din județ și care a atras la Mioveni sau în localitățile din jur și alți furnizori de componente și servicii. În Alba, un județ situat la mijlocul clasamentului, cu afaceri de aproape 3 mld. euro, modelul de creștere balansează între compa­niile mari antreprenoriale (Trans­avia, Alba­lact, Pehart Tec, Supremia, Jidvei) și investițiile străine derulate în special în jurul orașului Sebeș (Holzindustrie, Daimler, Kro­nospan).

Indiferent de model, România nu poate să crească doar prin 15 dintre județele sale. România are nevoie de investiții și în Mehedinți sau Caraș- Severin, nu doar în Arad sau Timiș. Și are nevoie de investiții străine, dar și de capital privat românesc. În prezent, compa­niile străine au 50% din cifra de afaceri a firmelor din România cu numai 25% dintre angajați. Străinii dețin liderii în 31 dintre județe, în timp ce statul mai mare companii lider în Sibiu (Romgaz), Gorj (Complexul Ener­getic Oltenia), Vâlcea (Oltchim - în insolvență) și Mehedinți (RAAN - în insolvență). Antreprenorii controlează cea mai mare companie din șapte județe, cele mai puternice companii antre­prenoriale fiind Dedeman Bacău (frații Adrian și Dragoș Pavăl), Unicarm Satu Mare (Vasile Lucuț), Romaqua (Octavian Crețu și Nicolae Palfi) sau Interagro (Ioan Niculae).

Dacă județele cu companii puternice precum Arad, Timiș, Cluj sau Sibiu se mențin în top și în funcție de cifra de afaceri totală per capita, situația se schimbă în cazul județelor cu afaceri cumulate mici, dar și cu o populație mai redusă. Este cazul județului Tulcea, calificat printre codași în ceea ce privește cifra de afaceri totală, cu doar 1,3 mld. euro, dar cu un rezultat mult mai bun per capita, respectiv 6.000 de euro. În sens invers coboară județe precum Te­leorman, Dâmbovița sau Hunedoara, unde companiile au între 1,5 și 2 mld. euro afaceri, dar rezultatul per capita este sub cel din Tulcea, de exemplu.

La nivel național, media cifrei de afaceri per capita este de 12.500 de euro, rezultat depășit de București și Ilfov și de doar alte șase județe.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Dana Ciriperu