Dobânzile la creditele în lei au scăzut pe măsură ce banca centrală a relaxat politica monetară și au ajuns să „concureze“ costul împrumuturilor în valută, iar tendința de ajustare va continua, fiind posibil ca dobânzile la împrumuturile în moneda națională să coboare sub pragul de 5%.Pe măsură de banca centrală a redus dobânda-cheie, băncile comerciale au redus, cu o oarecare întârziere, povara românilor care s-au împrumutat în lei, ceea ce a indus o dinamică rapidă a creditării în lei.
Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost înjumătățită de la 5% la 2,5% a avut impact asupra clienților băncilor, care acum se împrumută în lei la dobânzi de 6% pe an, față de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă mai primesc doar 3%, în timp ce în 2013 dobânda medie depășea 5% pe an.
„Dobânzile la creditele în lei au coborât substanțial și sunt competitive cu cele la creditele în euro. Asta și explică dinamica mult mai rapidă a creditării în lei față de creditarea în valută. A existat o anumită întârziere între mișcările noastre și mișcările băncilor comerciale, ceea ce era de așteptat. Tot timpul va fi o oarecare întârziere. Cu o anumită întârziere va exista și în continuare o reducere a dobânzilor. Chiar și când noi vom opri ciclul de relaxare, atunci când îl vom opri băncile comerciale probabil vor continua reducerile“, a declarat ieri Mugur Isărescu, la briefing-ul de presă de după ședința de politică monetară.
Ritmul anual de creștere, în termeni reali, al creditului în monedă națională s-a majorat în condițiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor și populației, după cum remarcă BNR. Cu toate acestea, dinamica anuală reală a împrumuturilor totale acordate sectorului privat a rămas în teritoriu negativ pe fondul reducerii stocului de credite în valută și al derulării operațiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanțurile instituțiilor de credit.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și-a exprimat în mod repetat speranța că vom vedea creditarea totală în teritoriul pozitiv, eventual în 2014. Dar n-a fost să fie așa. Isărescu s-a declarat de mai multe ori nemulțumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la maniera în care abordează clienții.
Guvernatorul BNR nu consideră totuși pierdut pariul cu creditarea și susține că în următoarele luni vom vedea o cifră pozitivă pentru creditarea totală, creșterea împrumuturilor în lei urmând să compenseze scăderea creditelor în valută.
El a recunoscut că așteptările privind revenirea creditării în teritoriul pozitiv în 2014 au fost mai îndepărtate de realitate, fiind evaluată destul de bine evoluția creditului în lei, în timp ce scăderea abruptă a creditului în valută a fost subestimată. În plus, a mai fost și eliminarea creditelor neperformate din buget.
Băncile aveau la finalul lunii noiembrie un portofoliu de credite acordate populației și companiilor de circa 214 mld. lei (echivalentul a 48 mld. euro), în scădere cu 2,7% față de perioada similară a anului trecut. Stocul de credite a scăzut cu circa 6 miliarde de lei în ultimul an, potrivit datelor BNR. Creditarea în lei, susținută puternic de băncile rămase fără o parte importantă din resursele în valută obținute în trecut de la acționarii din străinătate, a crescut cu 9% în ultimul an, dar nu a ajuns la un ritm suficient pentru a compensa prăbușirea finanțărilor în valută. Stocul de credite în valută este în scădere cu 11% an la an.
„Trebuie să ieșim din «anumite emoții» care ne-au stăpânit în anul precedent și să rediscutăm cu băncile fără încărcătură emoțională“, a sugerat Isărescu indicând o serie de modalități de susținere a clienților cum ar fi reeșalonările, extinderea scadențelor, regândirea ratelor de dobândă, în special la creditele care „gâfâie“.
Isărescu a dat asigurări că BNR mai are suficient câmp de acțiune, mai are „gloanțe“ pentru a relaxa politica monetară și a contracara eventualele șocuri care pot să apară.
„Riscuri există. Ca orice instituție serioasă, ne pregătim să gestionăm orice tip de risc. Avem instrumentele necesare. Nu avem niciun instrument blocat, spre deosebire de alte bănci centrale“.
Reducerea dobânzii-cheie a fost susținută de inflația foarte scăzută din primele luni ale anului 2015, posibila menținere a creditării totale în teritoriul negativ și nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european, mișcarea fiind anticipată de majoritatea analiștilor.
BNR a decis ieri și îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,25 puncte procentuale de la +/-2,5 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de
8 ianuarie 2015, rata dobânzii aferente facilităților de creditare (Lombard) se va reduce la 4,75% pe an de la 5,25% pe an, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menține la 0,25% pe an.
În schimb, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit au fost menținute. Rezervele minime obligatorii la lei au coborât în 2014 până la 10% și RMO la valută au fost ajustate până la 14%.
0 comments :
Trimiteți un comentariu