Comerțul în patru cifre-cheie: „a pierdut“ 220.000 de angajați, dar a câștigat 30% în productivitate

Co­mer­țul, cea mai mare „industrie“ a Ro­mâ­niei, care generează mai mult de o treime din cifra de afaceri totală de 240 mld. euro a companiilor locale, a re­nun­țat în criză la peste 220.000 de sala­riați arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Co­mer­țului.

Cel mai mare, dar și cel mai expus sector al eco­no­miei locale a primit în plin loviturile crizei, în special în perioada 2009-2011, când din bu­ge­te­le românilor au dispărut pe rând banii pentru ma­șină, pentru televizor, mașină de spălat sau mo­bi­lă, iar brandul preferat de deter­gent a fost înlocuit cu o marcă privată a marilor magazine, la fel ca  bran­dul de ulei, zahăr sau băuturi răcoritoare. Așa se face că vânzările de mașini au scăzut cu 80% în cinci ani, cele de electrocasnice cu aproa­pe 50%, producătorii de mobilă au căutat piețe de export, în timp ce toată lumea se uita cum con­sumul devine piatra cea mai grea atârnată de gâtul economiei locale.

A venit însă anul 2014, când INS a anunțat o creș­tere cu 7% a cifrei de afaceri din comerțul cu amânuntul, cel mai mare avans din ultimii șase ani. Și totuși, nici acest avans nu aduce piața la nivelul din 2008, ci abia în 2010.

Ce preț a plătit însă comerțul până să reintre pe creștere? Datele seci arată că cifra de afaceri din comerț a crescut cu numai 7% în 2013 (ultimul an pentru care există date la Registrul Comerțului) față de 2008, în timp ce numărul de salariați s-a redus cu 20% (220.000 de oameni), ceea ce se traduce însă printr-o creștere de peste 30% a productivității. Pe categorii de comerț însă, nu toate formatele au ieșit pe plus.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Dana Ciriperu