În timp ce cancelarul german Angela Merkel respinge cu îndârjire ideea înarmării cu tehnologie occidentală a armatei Ucrainei, președintele american Barack Obama este presat de politicieni din Washington să facă tocmai acest lucru. Unele țări est-europene sunt gata să urmeze calea deschisă de SUA, în timp ce altele se opun până și sancționării economice a Rusiei. Prin atitudinea față de războiul din Ucraina, SUA poate diviza Vestul, iar Rusia divizează Europa.Pentru experții în politică externă de la Deutsche Welle, summitul de pace început miercuri la Minsk între președintele ucrainean Petro Poroșenko, Vladimir Putin, Merkel și președintele Franței François Hollande a fost un punct crucial pentru frontul diplomatic occidental. Dacă întâlnirea s-ar fi încheiat printr-un eșec, situație care l-ar fi determinat pe Obama să aprovizioneze cu arme Kievul, frontul Vestului ar fi intrat în colaps. Întâlnirea s-a încheiat însă cu un acord de încetare a focului.
Administrația Obama, Marea Britanie și Canada iau în considerare furnizarea de arme armatei ucrainene, iar unii politicieni de la Washington, printre care senatorul de Arizona John McCain, fac presiuni mari în acest sens, scrie revista Time. Germania, cea mai puternică voce din politica externă europeană, susține exact contrariul, de teamă că înarmarea Ucrainei nu va face decât să acutizeze războiul. Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier a făcut clară diferența de poziții în urmă cu câteva zile spunând că Rusia rămâne vecinul Europei, fie că sunt vremuri bune, fie că sunt vremuri rele. Pentru America, Rusia nu este un vecin, ci mai degrabă dușmanul de moarte, amintește Deutsche Welle.
Punctele de vedere diferite expun un conflict mai adânc. Scopul principal al SUA nu pare apărarea Ucrainei, ci pedepsirea Rusiei pentru intervențiile din Ucraina. Washingtonul poate amortiza ușor impactul economic al ruperii relațiilor cu Moscova. În 2013, Rusia a fost abia al 23-lea partener comercial al Americii, participând cu doar 1% la comerțul total al SUA. Însă Rusia a participat în acel an cu 10% la comerțul total al UE și este al treilea partener comercial ca mărime al Uniunii. Pentru unele companii multinaționale europene, inclusiv din Germania, imensa piață rusească este un motor puternic, dacă nu singurul, de creștere rapidă.
Pentru unii pedepsirea Rusiei înseamnă autopedepsire
Multe țări europene, cum ar fi Bulgaria și Ungaria, sunt dependente economic de energia rusească. Ciprul și-a dezvoltat sectorul bancar supradimensionat cu banii oligarhilor și companiilor din Rusia. Pentru aceste țări, pedepsirea Rusiei înseamnă autopedepsire.
Un exemplu concret, deși n-ar recunoaște-o, este Polonia. Mai multe mii de fermieri polonezi care se plâng că își pot plăti cu greu facturile și-au folosit miercuri tractoarele pentru a bloca drumurile spre Varșovia și au cerut ajutor de la guvern pentru pierderile cauzate, printre altele, de embargoul impus de Rusia produselor agricole din UE. Polonia este unul dintre statele care cer cel mai puternic ca Rusia să fie pedepsită.
Sectorul minier polonez este, de asemenea, presat de cărbunele ieftin vândut de Rusia. Un lider sindical a avertizat că săptămâna viitoare la Varșovia vor veni să protesteze 100.000 de fermieri. Ei se vor alătura minerilor aflați în grevă din cauza unor planuri de restructurare a sectorului.
Obama pare reticent să trimită arme în Ucraina, dar vrea să mărească presiunile asupra lui Putin în condițiile în care statutul de putere geopolitică supremă al SUA este erodat de eșecurile politicilor americane în Orientul Mijlociu și de ascensiunea Chinei.
Obama se teme că dacă tratamentul aplicat Rusiei se rezumă doar la negocieri, Putin va avea timpul necesar pentru a destabiliza Ucraina și așa falimentară.
În cazul în care nici sancțiunile și nici negocierile nu-l vor face pe Putin să se retragă, America și Europa vor urma planuri separate, ceea ce reprezintă vești rele pentru ambele părți, scrie Time.
Impactul sancțiunilor
Problema este cât de mult pot rezista Putin și economia rusească. Doar dacă sunt luate în considerare ultimele trei luni, pagubele produse de sancțiunile occidentale sunt mai mult decât evidente. Potrivit Bloomberg, rubla s-a depreciat cu 50% în ultimul an, notează The Wall Street Journal. Capitalul privat părăsește țara într-un ritm de 150 de miliarde de dolari pe an. Dobânzile de pe piața locală au sărit la 15%.
PIB-ul Rusiei ar putea să scadă cu 3% anul acesta, conform prognozei FMI. Banca centrală a cheltuit deja 33 de miliarde de dolari pentru a ține sectorul bancar pe linia de plutire. Unele bănci și companii au pierdut parțial accesul la finanțare de pe piețele occidentale. Investițiile directe străine noi sunt zero de un an. Prețurile petrolului s-au prăbușit cu 50%, slăbind una dintre industriile de bază ale Rusiei și una dintre principalele surse de venituri la buget.
Oligarhii și sectorul corporate controlat de stat se clatină sub povara grea a datoriilor denominate în monedă străină. Standard & Poor’s a retrogradat ratingul Rusiei în categoria „junk“. Populația este relativ mică raportată la mărimea țării (140 de milioane de locuitori) și scade. Peste 500.000 de cetățeni au plecat din țară pentru a nu se mai întoarce în ultimii trei ani. De asemenea, speranța de viață se reduce. Un plan coerent de reformă este imposibil de aplicat din cauza corupției cronice și clientelismului.
Iar acest din urmă defect ar putea aduce căderea lui Putin.
0 comments :
Trimiteți un comentariu