Inflația sub așteptări și decizia BCE de relaxare cantitativă stimulează BNR să reducă mâine dobânda-cheie la un nou minim istoric, de 2,25%

Inflația mai scăzută decât așteptările, posibila menținere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european și decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe piețe prin politica de relaxare cantitativă pot determina BNR să continue mâine ciclul de relaxare a politicii monetare printr-o nouă ajustare a dobânzii-cheie la un nou minim istoric de 2,25%.

Analiștii anticipează ajustarea dobânzii-cheie în 2015 cel mult până la 2% și conti­nuarea procesului de dimi­nuare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei și valută.

Ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit ar urma să fie menținute miercuri la 10% la lei și 14% la valută, potrivit așteptărilor celor mai mulți analiști.

În prima ședință de politică monetară din acest an banca centrală a decis să diminueze dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%. În schimb, nivelurile ratelor rezer­velor minime obligatorii fost menținute. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat asigurări că BNR mai are suficient câmp de acțiune, mai are „gloanțe“ pentru a relaxa politica monetară și a contracara eventualele șocuri care pot să apară.

Analiștii de la UniCredit Țiriac Bank apreciază că BNR are spațiu pentru noi diminuări ale dobânzii-cheie de la nivelul actual de 2,5% până la 2%, următoarea reducere fiind anticipată pentru ședința de politică monetară de miercuri, 4 februarie. În același timp, relaxarea monetară va continua prin reducerea rezervelor minime obligatorii până la 4-6% la lei și 8% la valută.

În condițiile în care BNR are spațiu amplu de manevră având în vedere măsurile luate de BCE și inflația sub așteptări, și economiștii de la Raiffeisen Bank se așteaptă la o nouă ajustare a dobânzii-cheie, la 2,25%. BCE a anunțat în ianuarie că va injecta 1.080 mld. euro pe piețele financiare în încercarea de a stimula inflația și creșterea economică.

Banca centrală analizează mâine și raportul trimestrial asupra inflației și nu este exclus ca prognoza de inflație pentru sfârșitul acestui an, de 2,2%, să fie ajustată. Anul 2014 a adus inflația anuală la un minim istoric neașteptat de 0,83%, fiind pentru prima dată după 1990 când rata a coborât sub 1%. Amploarea scăderii inflației a luat prin surprindere pe toată lumea. Anul trecut banca centrală a operat trei ajustări ale prognozei de inflație - inițial de la 3,5% la 3,3%, apoi de la 3,3% la 2,2% și, ulterior, de la 2,2% la 1,5%. BNR anticipa în ianuarie menținerea traiectoriei ratei anuale a inflației pe termen scurt sub limita inferioară a intervalului țintei staționare ca efect al influenței exercitate de evoluția prețului petrolului pe plan mondial și al persistenței deficitului de cerere agregată. În același timp, banca centrală a remarcat sporirea incertitudinilor privind evoluțiile din mediul extern în con­dițiile reamplificării tensiunilor geopolitice regionale și ale ajustării conduitei politicii mo­netare a principalelor bănci centrale din lume.

România are acum o rată a dobânzii de politică monetară real pozitivă (diferența dintre dobânda-cheie și rata inflației). Dobânda de politică monetară este mai mare cu 0,3% decât inflația prognozată pentru sfârșitul acestui an la 2,2%. Și după tăierea ratei-cheie la 2,25%, rata dobânzii de politică monetară ar rămâne real pozitivă. Intervalul țintă pentru inflație pentru 2015 este de 2,5% Ă/- 1 pp în jurul țintei centrale.

Dobânzile au scăzut mult în Europa, iar cei care au economii caută soluții mai avan­tajoase pentru plasarea banilor. La foarte multe bănci centrale nu mai există rate pozitive. Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost înjumătățită de la 5% la 2,5% a avut impact asupra clienților băncilor, care se împrumută în lei la dobânzi de 7% pe an, față de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă mai primesc doar 3%, în timp ce în 2013 dobânda medie depășea 5% pe an.

În urma relaxării politicii monetare dobânzile la credite și la depozite ar putea să scadă, însă nu imediat și nu cu aceeași amplitudine, iar procesul de reducere a expunerilor băncilor-mamă va continua, dar într-un ritm mai lent decât în trecut, după cum au spus analiștii economici.

Analiștii AAFBR consideră că dobânda-cheie ar putea fi redusă din nou

Dobânda de politică monetară ar putea fi diminuată mâine la 2,25%, în timp ce ratele rezervelor minime obligatorii vor fi menținute la 10% la lei și 14% la valută, conform opiniilor exprimate de participanții la un sondaj intern în cadrul Asociației Analiștilor Financiar - Bancari din România (AAFBR). Posibila decizie de reducere a dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază de la începutul lunii februarie ar putea fi urmată de încă un pas similar până la finalul anului, cele mai multe estimări pentru orizontul decembrie 2015 fiind de 2%, conform informațiilor transmise de AAFBR. Cei mai mulți dintre participanți estimează reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei până la 8% în decembrie 2015, precum și a celor aferente pasivelor în valută până la 10% în decembrie 2015. Estimările pentru decembrie 2016 arată un nivel posibil al dobânzii de politică monetară de 2%. Ele variază între un minim de 1,5% și un maxim de 2,75%, în timp ce unii participanți la sondaj prognozează un ciclu de majorare a dobânzii în 2016. Rezervele minime obligatorii ar putea fi reduse în continuare pe parcursul anului 2016, până la 6% în cazul celor în lei și 8% în cazul celor în valută.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega