Nimic nou pe frontul creditelor în franci elvețieni ale românilor după audierile din Parlament

Banca Națională spune că situația trebuie rezolvată între bancă și client. În schimb, parlamentarii reproșează că problema a fost transferată Guvernului și Parlamentului, deși trebuia să fie rezolvată între BNR și ARB - Asociația Băncilor.

Conducerea executivă a BNR - reprezentată de guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu și viceguvernatorii Bogdan Olteanu și Liviu Voinea - a venit ieri pentru prima dată în această formulă la Comisia de buget - finanțe pentru a explica problema creditelor în franci elvețieni.

Audierea nu a adus noutăți față de pozițiile exprimate anterior de BNR.

Isărescu a spus că BNR nu poate să intervină în relațiile contractuale dintre bănci și clienți acestora și a susținut că nu este bine să fie adoptată o singură soluție generală la problema creditelor în franci, ci mai multe soluții diferențiate.

Pe de altă parte, unii membri ai Comisiei au reproșat BNR că problema creditelor în franci elvețieni s-a transferat incorect către Guvern și către Parlament când ar fi trebui să fie rezolvată între BNR și Asociația Ro­mâ­nă a Băncilor. Eugen Nicolaescu, vice­președintele Comisiei buget-finanțe-bănci din Camera Depu­ta­ților și Andreea Paul, de­putat, au condus tirul întrebărilor. Nico­laescu a cerut BNR mai multă flexi­bilitate și a spus că legea falimentului per­so­nal, chiar dacă nu va fi aplicată ime­diat, ar crea un cadru corect de negociere între clienți și bănci, iar Guvernul ar trebui să asi­gure fon­durile necesare pentru aplicarea acestei legi.

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Geor­gescu a declarat, citat de Mediafax, că băncile au în­su­mat în patru din ultimii șa­se ani pierderi cu­mulate de 8 mld. lei și în doi ani câștiguri de 0,9 mld. lei, respectiv o pierdere netă de 7,1 mld. lei, rezultând că anul tre­cut pierderea totală la nivelul sistemului ban­car a fost de 4,5 mld.lei (1 mld. euro). „Patru ani cu pierderi, doi cu profit. Pierderile, în euro, înseamnă 1,6 miliarde euro. Dacă nu era dublată de eforturi permanente din par­tea băncilor, pierderea ar fi condus la o si­tua­ție de șubrezire a sistemului, dar Direcția Su­pra­­veghere a monitorizat per­ma­nent și a reușit să determine aport de capital, capital ire­versibil, cu care au contribuit acționarii, cei care au avut de suportat pierderile".

La audierile din Parlament a participat și ministrul finanțelor Darius Vâlcov. El s-a întâlnit luni seară cu șefii celor opt bănci care au în portofolii credite în franci elvețieni pentru a ajunge de comun acord la o soluție pentru clienții cu împrumuturi în această monedă. În ultimele săptămâni s-au intensificat discuțiile publice legate de aprecierea francului elvețian și alternativa unei conversii a împrumuturilor contractate în această monedă la cursul istoric. Cotația dintre leu și francul elvețian a atins valori record ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveției pentru cursul dintre franc și euro. Francul s-a apreciat cu aproximativ 20% față de leu și cursul a ajuns la un vârf de aproape 4,6 lei/franc, după decizia Băncii Elveției, Însă, o parte din creșterea cursului s-a corectat iar în ultimele zile cotația a coborât la circa 4,2 lei/franc.

Doar soluții temporare

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elvețieni. Iar la trei bănci este concentrat un portofoliu de 77% din volumul creditelor în franci elvețieni.

Clienții care au luat credite în franci elvețieni în 2006-2007 au plătit până acum rate cumulate mai mici față de cei care s-au împru­mutat în lei sau euro, deși leul s-a de­pre­ciat cu 60% în fața francului la începutul crizei, și de-abia odată cu ultimul val de depreciere a cursului (cu circa 20%, la nivelul de vârf) aceștia încep să resimtă pre­siunea ratelor, potrivit calculelor ZF. Cre­ditul în franci a adus economii foarte mari în primii ani de contract, care au com­pen­sat ratele mai mari plătite în ultimii pa­tru-cinci ani. În 2007, când a început febra cr­e­­ditelor în franci elvețieni, dobânzile la lei erau de 11%, iar cele la franci de circa 6% pe an.

Până acum băncile au venit cu o serie de soluții temporare la valul de depreciere a leului în fața francului, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla mai departe dacă cursul rămâne la un nivel ridicat. Mai multe bănci cu portofolii consistente de credite în franci au anunțat reducerea temporară a dobânzilor, stabilirea unui curs fix pe o perioadă limitată sau negocieri individuale cu clienții pentru menținerea ratelor la nivelul anterior aprecierii francului elvețian.

Isărescu a arătat la sfârșitul lunii ianuarie că băncile s-au arătat pregătite pentru împărțirea poverii legate de creditele în franci (burden-sharing) - aplicată și pe plan internațional - prin negocieri bilaterale cu clienții, conștientizând că sunt instituții cu responsabilitate socială. Iar BNR este de acord cu împărțirea poverii între clienți și bănci, însă Isărescu a arătat că sunt necesare măsuri echilibrate și raționale, care să se aplice de la caz la caz, întrucât situațiile sunt foarte diferite la nivelul întregului portofoliu de credite în franci elvețieni.

Printre soluțiile la criza creditelor în franci elvețieni BNR a recomandat, după discuții cu bancherii, flexibilizarea mecanis­mu­lui de rescadențare fără ca băncile să soli­cite garanții suplimentare sau să modifice nivelul dobânzii și al comisioanelor. O altă soluție recomandată a fost conversia creditelor din franci în lei la cursul zilei cu posibilitatea acordării unui discount privind cuantumul serviciului datoriei.

Una dintre ideile dezbătute în ultima perioadă a fost faptul că BNR nu a interzis creditele în franci. Restricționarea fluxurilor de capital în franci ar fi fost însă în contradicție cu liberalizarea deplină a contului de capital, una dintre precondițiile fundamentale ale aderării României la UE. Și chiar dacă ar fi fost posibilă, interzicerea creditării în franci ar fi afectat comerțul cu Elveția și investițiile din această țară, de circa 2 mld. euro, precum și finanțarea debitorilor care sunt acoperiți la riscul valutar față de franci (exportatori, dar și angajați ai companiilor cu capital elvețian, ale căror venituri sunt probabil definite în franci), potrivit guvernatorului BNR.

În opinia BNR, împrumuturile în franci elve­țieni nu reprezintă un risc sistemic întrucât au o pondere scăzută în PIB și în totalul creditelor, fiind concentrate la un număr redus de bănci. Aceste credite sunt foarte variate în funcție de venituri, desti­nația, volumul și scadența creditului, precum și după gradul de îndatorare al debitorilor, potrivit băncii centrale. O treime din aceste credite au fost destinate achiziționării de locuințe, iar 58% au fost credite de consum cu ipotecă, potrivit datelor BNR.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega