O boală care încă nu are leac: Grecia este doar o picătură în mareea de datorii în continuă creștere în care se îneacă economia mondială. Avertismente de criză apar din toate părțile

Datoriile Greciei, o problemă ca­re învrăjbește guverne și per­tur­bă de patru ani stabilitatea Europei, sunt doar o picătură în oceanul global al datoriilor, care după criza financiară mondială din 2007 a continuat să înece tăcut economia globală și să atingă cotele de alarmă în teritorii extrem de sensibile precum gospodăriile.

Datoriile la nivel global au crescut cu 57.000 de miliarde de dolari începând cu 2007 la aproape 200.000 de miliarde de dolari, un ritm care îl depășește cu mult pe cel al creșterii economiei mondiale. Raportate la economia globală, datoriile au explodat de la 270% din PIB la 286% din PIB, potrivit calculelor companiei de consultanță financiară McKinsey, preluate de Financial Times.

Datoriile au fost la originea crizei din 2007 a creditelor subprime americane care a degenerat în cea mai atroce criză financiară de după Al Doilea Război Mondial și la originea crizei datoriilor suverane izbucnite în 2011 în zona euro din cauza supraîndatorării Greciei.

Conluzia analizei McKinsey este de natură să înspăimânte Germania, gardianul european al stricteței financiare: „este nevoie de noi abordări“ în privința datoriilor pentru a reduce pericolul apariției unor noi crize, adică exact ceea ce cere ministrul grec de finanțe Yanis Varoufakis pentru problema datoriilor grecești, notează FT.

Riscuri majore în China

Ceea ce este frapant în analiza McKinsey este cum s-au schimbat zonele „fierbinți“ în ceea ce privește creșterea datoriei după cea mai recentă criză mondială. Greciei i se dă o atenție minimă, la fel ca și Statelor Unite. În schimb, raportul identifică riscuri majore în China, în special în sectorul imobiliar și cel al finanțării non-bancare. O eventuală implozie aici va cutremura piețele emergente. Analiza avertizează în privința creșterii datoriilor gospodăriilor, în special a celor legate de creditele imobiliare, în țări care s-au descurcat mai bine decât majoritatea în criza mondială. Este vorba de state precum Olanda, Suedia, Canada, Australia sau Coreea de Sud.

În ceea ce privește guvernele, acestea nu doar că nu și-au stabilizat datoriile, dar nici măcar nu au încetinit ritmul de îndatorare. „Realitatea este că datoria publică a explodat din 2007, înregistrând un ritm de creștere de 9,3% pe an, față de 5,8% înainte de criză“, a explicat pentru Le Figaro Jean-Christophe Mieszala, șeful diviziei franceze a McKinsey. Compania a identificat șase mari economii dezvoltate în cazul cărora stocul datoriilor va continua să crească agresiv sau în orice caz mai rapid decât economia: Spania, Japonia, Portugalia, Franța, Italia și Marea Britanie. Ceea ce este îngrijorător este că aici lipsesc soluțiile. Analiștii de la McKinsey apreciază că dacă aceste guverne vor încerca să aplice soluțiile clasice cum ar fi reducerea cheltuielilor publice sau stimualea creșterii economice, eforturile va trebui să fie uriașe. Spre exemplu, în cazul Franței cheltuielile ar trebuie diminuate cu 2,5% din PIB până în 2019 sau creșterea economică anuală ar trebui să se situeze la 4% din PIB, ritm fantezist dacă este raportat la cel actual.

O economie îmbolnăvită de supracapacitate

McKinsey este doar una dintre vocile care avertizează că apar noi pericole pentru economia mondială care au nevoie de noi soluții. Economistul Nouriel Roubini, pro­fesor la Școala Stern de afaceri a Uni­versității New York, atenționează în Project Syndicate că avansul economic mondial este slab, subminat de caracterul prea timid al politicilor de relansare de după 2008. „A venit timpul ca politicile bugetare să ia locul politicilor monetare, incapabile să stopeze deflația“, în condițiile în care, în pofi­da politicilor monetare neconvențio­na­le, niciuna dintre marile bănci centrale ale lumii nu a reușit să-și atingă ținta de deflație, scrie el. Roubini apreciază că economia mondi­ală este „îmbolnăvită“ de supra­capacitățile sale.

Economistul mai scrie că pentru a fi eficiente, politicile de stimulare monetară trebuie însoțite de o relansare bugetară temporată, care lipsește în prezent din toate marile economii.

Economiștii de la Banca Reglementelor Internaționale, banca centrală a băncilor centrale, au avertizat asupra apariției unor „semne îngrijorătoare că se acumulează dezechilibre financiare în unele țări care nu au fost afectate grav de Marea Criză Financiară. Aceste semne arată pericolul unor implozii financiare disruptive“.

Pentru că lumea nu va începe să se dezîndatoreze în viitorul apropiat, pentru că datoriile cresc mai rapid decât economia, McKinsey recomandă soluții precum elaborarea de sisteme care să permită partajarea mai bună a riscurilor între creditori și debitori, spre exemplu cu ipoteci variind în funcție de condițiile din fiecare gospodărie.

Mai controversată ar fi restructurarea și mai mult a datoriilor suverane. McKinsey merge și mai departe aducând ideea desființării obigațiunilor deținute de băncile centrale. Indiferent dacă aceste obligațiuni au ajuns la băncile centrale prin programe de ajustare cantitativă sau prin programe de achiziții masive de obligațiuni, efectele ar fi dramatice. În acest fel, datoria suverană a Japoniei s-ar reduce de la 234% din PIB la „doar“ 94% din PIB.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru