Băncile vor fi obligate să raporteze zilnic către ANAF lista persoanelor fizice sau juridice care deschid sau închid conturi, a celor care închiriază casete de valori, dar și operațiunile în lei sau în valută care depășesc echivalentul a 5.000 de euro, obligația fiind introdusă prin proiectul noului Cod de procedură fiscală, aprobat miercuri.ANAF a încercat în repetate rânduri să obțină accesul la informațiile privind soldul și rulajele conturilor bancare ale populației și companiilor, dar băncile s-au opus.
Pe lângă bănci, și cazinourile, notarii, avocații și agenții imobiliari vor avea obligația să raporteze zilnic către ANAF tranzacțiile care depășesc 5.000 de euro, indiferent dacă tranzacția este efectuată prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.
Florian Libocor, economistul-șef al BRD, spune că această măsură ar putea face clienții să se simtă supravegheați permanent. „Teoretic, această abordare nu pare a fi incorectă, însă mai sunt și alte valențe ale acestei decizii, altele decât cea teoretică. Una ar fi cea de impresie sau percepție. Cei vizați pot percepe acțiunea ca fiind invazivă, ceea ce le poate crea impresia că sunt supravegheați constant deoarece asupra lor planează suspiciunea de fraudă. Nu putem porni de la ideea că toți vor să fraudeze autoritățile“, explică acesta.
În prezent, informațiile privind lista persoanelor fizice și firmelor care deschid sau închid conturi sunt comunicate doar cu o frecvență bilunară.
Lista persoanelor care închiriază casete de valori este transmisă numai la cerere, în timp ce datele privind operațiunile derulate prin conturile bancare sunt transmise de către bănci numai la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, instituție care nu le poate furniza organelor fiscale, întrucât acest lucru nu este permis de legislație.
Analistul economic Aurelian Dochia spune că o astfel de măsură ar putea crea probleme în lipsa unui sistem informatic adecvat și a unor metode prin care să fie identificate operațiunile suspecte.
„Povara de raportare este destul de mare și presupune adaptarea sistemelor informatice. Nu știu în ce măsură ANAF este pregătită să gestioneze informațiile primite. Dacă lucrurile sunt bine puse la punct ar putea crește gradul de colectare, dar este nevoie de adaptarea sistemelor informatice și de metode prin care să fie identificate tranzacțiile suspecte“, explică Dochia.
Prin „operațiuni ce par a avea o legătură între ele“ se va înțelege operațiunile aferente unei singure tranzacții decurgând dintr-un singur contract sau înțelegere de orice natură între aceleași părți, a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici de 5.000 euro ori echivalentul în lei, atunci când acestea sunt efectuate în cursul aceleiași zile bancare.
Guvernul susține că măsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atăt în scopul identificării evaziunii fiscale, cât și în scopul eficientizării activității de executare silită.
0 comments :
Trimiteți un comentariu