La începutul lui 2009, în criză, Banca Transilvania voia să se predea BRD-ului. După șase ani a depășit-o în top.În toamna anului 2008 s-a petrecut în birourile de la BNR și de la
Banca Transilvania
unul dintre cele mai dramatice episoade pentru sistemul bancar românesc.
Criza începuse, lumea financiară mondială cădea de la o zi la alta - AIG, ING, Merrill Lynch, Lehman Brothers, Bank of America etc.
La Cluj, Horia Ciorcilă, președintele, și Robert Rekkers, directorul executiv (CEO) al Băncii Transilvania, vedeau cum peste noapte li se subțiază lichiditatea, cum liniile de finanțare pe piața monetară de la București se tăiau de la o zi la alta, băncile nemaiavând încredere una în alta, cum dobânzile atât la lei, cât și la valută săriseră în aer, sau cum zvonurile privind siguranța depozitelor îi aduceau pe oameni la ghișeu să-și retragă banii.
WikiZF: Profilul companiei
Banca Transilvania
Cum situația nu părea să se liniștească, ci dimpotrivă, cei doi bancheri au luat avionul și s-au prezentat la BNR, singura instituție care ar fi putut să domolească lucrurile și, mai mult decât atât, să le asigure o linie de împrumut, ca un buffer de lichiditate. Banca Transilvania nu avea niciun fel de probleme, dar ajunsese extrem de expusă la zvonuri. În câteva zile, guvernatorul Mugur Isărescu și șeful Supravegherii, Nicolae Cinteză, s-au dus în fața Consiliului de Administrație al BNR cu propunerea de a se acorda Băncii Transilvania o linie de finanțare de urgență de 400 de milioane de lei (peste 100 de milioane de euro).
O istorie tumultoasă
Decembrie 2008. BERD își reafirmă sprijinul pentru Banca Transilvania acordând un credit de 100 de milioane de euro pentru IMM-uri. Robert Rekkers (al doilea din dreapta), CEO al Băncii Transilvania, încerca să-și păstreze calmul având în vedere că banca era sub presiunea crizei și de lichiditate. Cu două luni înainte, într-o discreție maximă, BNR salvase banca printr-un împrumut de urgență. Rekkers și Ionuț Pătrăhău (primul din dreapta) nu mai sunt în managementul băncii. În decembrie 2008, Volksbank era numărul 3 în România, iar Transilvania era pe locul 7.
Mai mult decât atât, cei doi oficiali au ieșit public pentru a susține tot sistemul bancar și, implicit, Banca Transilvania, cu referire directă. Transilvania garantase acest împrumut cu tot portofoliul de titluri de stat pe care îl deținea. Mai mult, exista o promisiune a BERD-ului, principalul acționar, de a acorda o linie de finanțare de 100 de milioane de euro pentru credite, ceea ce s-a și întâmplat spre finalul anului. Împrumutul a fost rambursat la începutul lui 2009, după ce BNR prelungise scadența pentru jumătate de sumă.
În raportul pe 2008 al BNR, care a apărut abia un an mai târziu, se menționează în trei paragrafe scurte acest episod, care ar fi putut să aibă o turnură groaznică pentru bancă și pentru tot sistemul financiar al României, mai ales că deja lumea era cu nervii la maximum cu privire la evoluția cursului valutar leu/euro, a cărui creștere a fost oprită de BNR printr-o operațiune specifică istoriei poporului român - „Pârjolirea câmpurilor și otrăvirea fântânilor“, de data aceasta în fața speculatorilor.
Opinie de Cristian Hostiuc, ZF: Cum a pârjolit BNR pământul ca să oprească atacul asupra leului în octombrie 2008
„Influența crizei internaționale asupra sistemului financiar românesc s-a regăsit și în manifestarea temporară a unor disfuncționalități ale pieței interbancare, pe acest fond adăugându-se apariția unor informații nefondate privind posibilitatea ca o bancă importantă să aibă dificultăți majore. În aceste condiții, în luna octombrie 2008 s-a conturat un sentiment de neîncredere în rândul deponenților. Banca centrală a acționat ca împrumutător de ultimă instanță, în conformitate cuprevederile Statutului Băncii Naționale a României, acordându-i instituției de credit respective, a cărei rată de solvabilitate se situa la un nivel adecvat, o finanțare specială pentru depășirea problemelor temporare de lichiditate. Creditul a fost restituit conform clauzelor contractuale. Ulterior, această bancă a reușit să recâștige accesul la finanțare pe piețe, în condiții competitive. Prin intervenția sa, BNR a prevenit transformarea nervozității manifestate în rândul deponenților într-un fenomen cu efecte sistemice“.
BNR nu a menționat niciodată numele băncii.
„(...). Banca centrală a acționat ca împrumutător de ultimă instanță, în conformitate cu prevederile Statutului BNR, acordându-i instituției de credit respective, a cărei rată de solvabilitate se situa la un nivel adecvat, o finanțare specială pentru depășirea problemelor temporare de lichiditate. (...) Ulterior, această bancă a reușit să recâștige accesul la finanțare pe piețe, în condiții competitive. Prin intervenția sa, BNR a prevenit transformarea nervozității manifestate în rândul deponenților într-un fenomen cu efect sistemic.“
Raportul BNR pe 2008
În toamna lui 2008, Banca Transilvania avea o cotă de piață de 5,4% și era pe locul al șaptelea în sistemul bancar românesc. Era considerată o bancă sistemică, având o expunere foarte mare pe depozitele românilor și mai ales pe companiile românești. Mai mult decât atât, Transilvania nu avea un acționar majoritar care ar fi putut să vină peste noapte cu bani, cu atât mai mult cu cât criza deja intrase în toate birourile, iar piețele financiare erau panicate. BERD-ul (Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare) este principalul acționar cu doar 15%, restul acțiunilor împărțindu-se la SIF-uri sau alte fonduri de investiții. Horia Ciorcilă, cel care conducea Consiliul de Administrație, avea 5%.
În topul băncilor, înaintea Băncii Transilvania erau BCR (Erste Austria),
BRD
(SocGen Franța),
Volksbank
(Volksbank Austria),
Raiffeisen
(Raiffeisen Austria), Alpha Bank (Alpha Bank Grecia) și
UniCredit Țiriac
(UniCredit Italia), toate având un acționar puternic în spate care le putea susține peste noapte.
0 comments :
Trimiteți un comentariu