
Astfel de controale ale fluxului capitalului au fost introduse în premieră pentru zona euro în Cipru, pentru a preveni colapsul total al unui sistem bancar din care a fost amputat 50%, iar o parte din depozite a fost confiscată de guvern. Restricțiile din 2013 i-au determinat la acea vreme pe unii analiști să considere că Cipru nu mai face de facto parte din zona euro deoarece un euro în acea țară nu ar mai avea aceeași valoare ca în altă parte.
Cea mai clară perspectivă a restricționării mișcării capitalului în Grecia a fost evocată de Jeroen Dijsselbloem, președintele grupului miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogroup). În ziua când au fost făcute publice comentariile, grecii au retras din depozite până la 400 de milioane de euro.
În februarie, băncile din Grecia au suferit o hemoragie din depozite de 7,6 miliarde de euro, potrivit Kathimerini. În ianuarie, retragerile s-au situat la 12,2 miliarde de euro, iar în decembrie la 4 miliarde de euro. În total, din noiembrie depozitele s-au subțiat cu aproximativ 30 de miliarde de euro (cu mai mult de 15%) și au ajuns la minimul din ultimii peste zece ani.
Băncile grecești sunt încă în viață doar mulțumită injecțiilor cu bani făcute de BCE. Însă banii vin în doze mici, în momentele critice, și cu condiții din ce în ce mai stricte. Un indicator al agenției de rating Fitch pentru sistemul bancar arată în cazul Greciei nivelul „B”, ceea ce înseamnă bonitate slabă. Agenția a avertizat recent că Grecia are în față riscuri serioase de default, potrivit Greek Reporter. Din cauza posibilității mari de introducere de restricții pentru mișcarea capitalului, agenția a retrogradat ratingul Greciei.
Hemoragie de capital și zvonuri
Grecii au fost bombardați în weekend cu ideea că Atena ia în considerare limitarea sumelor care pot fi retrase din bănci sau scoase din țară.
În decembrie 2007, înainte de marea criză financiară, depozitele bancare se situau la 237 miliarde de euro. La sfârșitul lunii februarie de anul acesta, în depozitele băncilor elene rămăseseră 140 de miliarde de euro. Bancherii se tem că dacă guvernul de la Atena nu pune capăt războiului politic pe care-l duce cu creditorii internaționali, hemoragia va continua.
Bundesbank despre Grecia: „Nu avem prea mult timp“
Jens Weidmann, președintele Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a declarat pentru revista Focus că se opune creșterii finanțării de urgență acordate Greciei și a acuzat guvernul de la Atena că „a pus ca miză, și a pierdut, multă încredere”, deși până în toamna trecută se putea vedea îmbunătățirea situației economiei. El a respins argumentul Atenei că va avea dificultăți în a-și onora obligațiile financiare. „Nu cred argumentul că nu mai pot face rost de bani”. Bancherul acceptă că datoria Greciei este foarte ridicată, dar spune că povara poate fi dusă deoarece dobânzile sunt mai mici, iar scadența a fost prelungită. Întrebat dacă Grecia are în față pericolul iminent al defaultului, Weidmann a răspuns: „Guvernele celorlalte state au impresia că poate fi găsită o soluție. Însă nu avem la dispoziție prea mult timp”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu