
„Credem că nivelul propus pentru scăderea taxelor ar trebui reconsiderat cu atenție, dat fiind că va fi nevoie de timp pentru ca măsurile care echilibrează aceste reduceri de taxe să aibă efect“, a declarat Schaechter, aflată la Washington, într-o conferință telefonică cu jurnaliștii susținută după aprobarea în board-ul FMI a raportului întocmit de experții instituției în urma con-sultărilor periodice cu autoritățile române.
„Să iei o astfel de decizie (de reducere a taxelor – n. red.) pe baza rezultatelor din primele două luni este prematur. Vedem că deficitul bugetar pe cash a înregistrat un surplus în primele două luni ale anului fiscal. Cheltuielile din primele două luni au fost mai scăzute decât era prevăzut în programul bugetar. Ce este important pentru reducerea taxelor este ca aceste îmbunătățiri legate de colectare să fie permanente“, a afirmat Schaechter. O discuție guvern – FMI este prevăzută pentru luna aprilie.
Săptămâna trecută premierul Victor Ponta a anunțat că reducerea cotei TVA începând cu 1 iunie este o măsură decisă în proporție de 99%, ce rămâne de hotărât fiind dacă va fi redusă cota standard de la 24% la 20% sau va fi redusă cota pentru alimentele de bază la 9%. Optimismul premierului român se bazează pe datele bugetare din primul trimestru. Premierul are astfel de date înainte ca ele să fie publice, iar într-o întâlnire recentă cu presa străină acreditată la București Victor Ponta a spus că pe trimestrul întâi se așteaptă la un excedent bugetar de un miliard de euro, ceea ce ar face posibilă reducerea TVA încă din acest an și nu din 2016, cum era prevăzut inițial. Execuția bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului dată publicității de Finanțe la finele săptămânii trecute arată un surplus bugetar de 2,3 mld. lei (500 mil. euro). Veniturile totale ale statului au crescut cu 10% pe primele două luni, iar cheltuielile au fost cu 6,2% mai mici, ceea ce a făcut posibil un excedent de 0,33% din PIB-ul estimat. Însă 500 de milioane de lei din acest excedent vin din neefectuarea de cheltuieli de investiții (un minus de 40% față de primele două luni ale lui 2014), o problemă majoră a guvernului care în ultimii doi ani s-a încadrat în ținta de deficit, sacrificând investițiile.
FMI admite că TVA din România este una dintre cele mai mari din UE și că la un moment dat va fi redusă, dar Andrea Schaechter susține că momentului în care va fi operată această tăiere este foarte important.
România are în prezent una dintre cele mai ridicate cote standard de TVA din UE, taxa fiind mai mare doar în Ungaria (27%), Croația (25%), Danemarca (25%), Suedia (25%).
Andrea Schaechter susține că orice reducere a taxelor trebuie să fie însoțită de o îmbunătățire a colectării taxelor la buget, pentru a putea menține ținta de deficit bugetar stabilită cu instituția financiară.
„Ce arătăm noi în raport este că recomandăm Guvernului să reconsidere dimensiunea și momentul tăierilor de taxe și ridicăm problema mijloacelor prin care aceste reduceri ar putea fi compensate. Cred că aceste probleme vor fi discutate inclusiv în discuțiile parlamentare“, a punctat Schaechter.
Board-ul FMI a aprobat săptămâna trecută raportul întocmit de experții instituției în urma consultărilor periodice cu autoritățile române.
În raport se susține că România nu are spațiu să reducă taxele până nu îmbunătățește colectarea lor și administrarea veniturilor.
De ani de zile nivelul colectării veniturilor bugetare ca pondere în PIB nu depășește în România nivelul de 33%, față de o medie în UE de 45%.
Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal publicat în toamna trecută, evaziunea fiscală în România este undeva la 16% din PIB (23 mld. euro), cea mai mare parte fiind generată ca și în alți ani la TVA. Aproximativ 75% din evaziunea fiscală este generată la TVA (12% din PIB), în timp ce contribuțiile sociale contribuie cu circa 15% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul muncii la negru.
Guvernul a estimate golul bugetar din 2016 rezultat în urma reducerilor fiscal (reducerea TVA, a accizelor, eliminarea taxelor pe dividende șI pe construcțiile special) la 16 miliarde de lei, echivalentul a 2,2% din PIB-ul estimate de 709 miliarde de lei. Guvernul crede însă că prim măsurile luate va stimula consumul și va recupera astfel la buget peste nouă miliarde de lei. FMI susține, ca de obicei, că mai întâi trebuie îmbunătățită colectarea bugetară și apoi pot fi reduse taxele. Premierul Ponta contraatacă cu cifrele execuției bugatere.
„După trei luni, aveam prevăzut un deficit în jur de 6 miliarde lei și, în loc să fim pe deficit, suntem pe plus cu peste 1,5 miliarde lei. Deci, față de ceea ce aveam în legea bugetului de stat, pe primul trimestru sunt 7,5 miliarde de lei", a spus premierul, la sfârșitul săptămânii trecute, la puțin timp după ce FMI și-a prezentat raportul privind situația macroeconomică din România.
Guvernul s-a angajat în fața FMI șI a Comisiei Europene să se încadreze în 2015 într-un deficit bugetar de 1,83% din PIB. România are în derulare un acord stand-by cu FMI de 2 miliarde de euro care expiră în luna septembrie și pe care autoritățile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Cel mai probabil el nu va fi prelungit după luna septembrie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu