Investitorii se pregătesc de intrarea Greciei în incapacitate de plată și chiar de ieșirea țării prin accident din zona euro

Deși la nivel oficial politicienii dau asigurări că niciunul dintre ei nu vrea ca Grecia să iasă din zona euro, dinamicile piețelor arată că investitorii se pregătesc de ce este mai rău: intrarea țării în incapacitate de plată și chiar un „grexit“ accidental.

Miza sunt datorii de 500 de miliarde de euro pe care Grecia le are către plătitorii de taxe din zona euro, fondurile de bailout, bănci și deținătorii de obligațiuni.

Presiunea datoriilor devine și mai mare dacă este avut în vedere că trei dintre cele mai mari bănci elene, Alpha Bank, Piraeus Bank și Eurobank, au fost forțate să elimine anul trecut din bilanțurile lor credite toxice, adică datorii pe care nu le pot recupera, de 2,3 miliarde de euro, sumă care o eclipsează pe cea din 2013, de 504 milioane de euro, potrivit Ekathimerini. Băncile elene, care supraviețuiesc doar datorită banilor ieftini luați cu împrumut de la Banca Centrală Europeană, sunt printre principalii creditori ai guvernului de la Atena. Situația sistemului bancar și implicit a finanțelor elene se complică și mai mult dacă mixului turbulent îi este adăugată hemoragia de capital. De­pozitele din bănci au ajuns la minimul ultimilor 10 ani pentru că grecii se tem că nu-și vor mai putea recupera banii de la bănci.

Atena a obținut în februarie prelungirea acordului de bailout internațional, dar trebuie să-și convingă creditorii că vrea și poate implementa la schimb reforme. Până acum creditorii nu au fost impresionați de eforturile noului guvern. Ei sunt chiar iritați de tragerile de timp ale grecilor.

Exodul de pe burse

Nervoși sunt și investitorii, iar un semn în acest sens este că bursa de acțiuni la Atena s-a prăbușit cu 24% din februarie.

Alt semn este că randamentul obli­ga­țiunilor elene cu scadența la trei ani este cu zece puncte procentuale mai mare decât ran­damentul titlurilor scadente la 10 ani, notează Bloomberg. În mod normal, investitorii cer mai mult pentru a împrumuta un guvern pe perioade mai lungi pentru a amortiza efectele inflației. Dar nu acesta este și cazul Greciei. Teama imediată a investitorilor este că nu-și vor mai primi banii înapoi. Prețul obligațiunilor cu scadența la cinci ani s-a redus la 68% din valoarea nominală, de la aproape 100%, nivelul la care au fost vândute în urmă cu un an.

Grecia a făcut senzație anul trecut reușind după o absență de ani de zile să acceseze piețele de finanțare internaționale, mulțumită reducerii costurilor la niveluri pe care și le putea permite. Atena a vândut actualele tilturi pe trei ani în iulie 2014, a doua ieșire pe piețe în trei luni, după lansarea unei emisiuni de titluri pe cinci ani în aprilie care fost lăudată de cancelarul german Angela Merkel ca fiind un pas important spre normalitate.

Din totalul de 67,5 miliarde de euro în obligațiuni grecești care încă nu au ajuns la maturitate 40% sunt deținute de BCE și de alte bănci centrale. Piața a fost micșorată când Grecia a implementat în 2012 cea mai mare restructurare de datorii suverane din istorie. Deținătorii privați de obligațiuni au pierdut atunci 100 de miliarde de euro. În martie 2012, yield-ul obligațiunilor pe zece ani a sărit la amețitorul nivel de 44,2%.

Datorii care nu vor mai fi plătite niciodată

Datoria publică a Greciei era la sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului trecut de 315,5 miliarde de euro. Dacă sunt adăugate datoriile băncilor și companiilor, suma ajunge la aproape 500 de miliarde de euro.

Guvernul a vehiculat ideea unei restruc­tu­rări care ar lega anumite plăți viitoare de creș­te­rea economică, a unor reduceri ale do­bân­zilor și prelungirea scadențelor. Deși intenția Atenei este de a exclude deținătorii privați de obligațiuni, pericolul este ca negocierile dintre guvern și creditori să se prăbușească și ca Grecia să iasă din zona euro.

„Cea mai mare teamă este acum ca Grecia să iasă printr-un accident. Singura soluție în sce­na­riul de pesimism extrem este transfor­marea în­tregii datorii oficiale în obligațiuni perpetue, adică datorii care nu vor fi rambursate nicio­da­tă“, apreciază Padhraic Garvey, analist la ING.

În timp ce Grecia rămâne fără bani, con­trac­tele CDS (credit-default swaps) arată o pro­ba­bilitate de 72% ca țara să-și renege datoriile în cinci ani, față de 67% la începutul lunii martie.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru