Scăderea lirei turcești riscă să scape de sub control din cauza conflictului politic dintre președintele Erdogan și banca centrală

Știrea a fost publicată miercuri, 11 martie 2015, 01:18 în categoria

Scăderea lirei turceşti riscă să scape de sub control din cauza conflictului politic dintre preşedintele Erdogan şi banca centrală Banca centrală a Turciei a devenit doar un spectator la căderea lirei turcești în condițiile în care rezervele se micșorează, iar presiunile politice venite mai ales din partea președintelui Recep Tayyip Erdogan neutralizează cele mai eficiente instrumente de intervenție.

Lira turcească, moneda uneia dintre cele mai dinamice economii emergente, s-a depreciat ieri la un nou minim față de dolar în pofida intervențiilor băncii centrale, după ce de la începutul anului a pierdut 10% din valoare.

Înaintea alegerilor generale din iunie, Erdogan vrea să genereze creștere economică prin depreciere monetară într-un mediu cu rate de dobândă reduse, în timp ce analiștii spun că economia nu poate progresa fără reforme structurale, scrie Bloomberg. O politică similară este aplicată și în Ungaria, unde banca centrală condusă de un fost ministru din guvernul premierului Orban depreciază forintul în speranța că va face exporturile mai atractive. Deprecierea semnificativă a monedei maghiare a făcut ca datoriile în monedă străină, mai ales în franci elvețieni și euro, ale populației să devină nesustenabile. În Turcia, după ce lira a marcat mai multe minime istorice în raport cu dolarul, Erdogan a găsit rapid vinovații pentru slăbiciunea monedei. „Ei îmi spun: «Lovești prea mult în banca centrală». Acum să vină banca centrală să rezolve problema. Tot eu să fac asta?“, a spus Erdogan.

Însă mulți analiști și experți spun că prăbușirea din ultimul timp a lirei are de-a face în cea mai mare parte chiar cu Erdogan.

Puternic și arogant

În timp ce liderul turc progresează cu planurile sale de a centraliza puterea și lărgi influența președinției, impactul măsurilor sale depășește sfera politicilor interne și se simte la nivelul economiei. „Pe măsură ce i-a crescut puterea, i-a crescut și aroganța și au rămas foarte puțini oameni în jurul său care îndrăznesc să spună adevărul despre ceea ce se întâmplă cu economia și care să dovedească că teoriile sale economice sunt un nonsens“, a explicat Dani Rodrik, economist la Institutul pentru Studii Avansate al Princeton. „Într-un fel sau altul, Erdogan și oamenii săi trebuie să dea piept cu realitatea.“

Una din teoriile criticate și pe care Erdogan insistă în pofida gândirii economice tradiționale, este că ratele de dobândă ridicate cauzează inflație și nu invers.

În mai multe discursuri din ultimele două săptămâni președintele a sugerat că guvernatorul băncii centrale Erdem Basci este un trădător care și-a vândut țara occidentului menținând dobânzile ridicate.

Economia nu a fost singurul subiect al teoriilor comentate de Erdogan în ultimele luni. El a declarat că musulmanii au ajuns în America înaintea lui Columb și că Marea Britanie este un sistem semiprezidențial în care regina are o putere foarte mare.

Nici presiunile pe care Erdogan le face asupra băncii centrale nu sunt unice. Mai mulți judecători s-au plans de presiuni politice. Mai mult de 70 de persoane au fost puse sub acuzare pentru că l-au insultat pe Erdogan de când acesta a ajuns președinte în august anul trecut. Printre aceștia se numără elevi, ziariști și o fostă regină a frumuseții.

Plonjonul lirei l-a forțat pe Basci să luni să reducă dobânda pentru depozitele în dolari pe o săptămână de la 7,5% la 4,5% și pe cea pentru depozitele în euro de la 6,5% la 2,5%, după ce intervenții de 18 milioane de dolari pe piața valutară nu au reușit să frâneze căderea. Opțiunile băncii centrale sunt acum limitate de rezervele valutare, aflate la cel mai redus nivel din ultimele șase luni și de presiunile politice.

Economie

Creșterea economică a Turciei a încetinit de la 9% la începutul deceniului la 3% în prezent. Producția industrială a scăzut cu 2% în ianuarie, iar exporturile s-au redus atât în ianuarie, cât și în februarie.

Deficitul de cont curent a scăzut, în parte datorită prețurilor mai mici ale petrolului, dar este încă mai mare de 5% din PIB și finanțat în cea mai mare parte prin capital pe termen scurt. Din cauza acestui deficit și a creșterii îndatorării în valută a băncilor și companiilor, Turcia are nevoie de finanțare externă de peste 200 de miliarde de dolari pe an. Spre comparație, rezervele băncii centrale sunt de doar 38 de miliarde de dolari.

Până acum Erdogan a câștigat nu mai puțin de nouă scrutine naționale.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu