Schimbare majoră pentru economiile din bănci: Dacă bancherii nu ar mai oferi în România depozite pe o lună pentru populație?

În această săptămână o decizie și o mențiune scurtă a

Raiffeisen Bank

deschid calea pentru o schimbare majoră, istorică, în procesul de economisire, de constituire a depozitelor bancare în România. Acest lucru deschide două teme:

1.

Raiffeisen a anunțat sec că nu va mai atrage depozite bancare în lei de la populație pe o scadență de o lună. Una dintre cele mai mari bănci de retail, cu sute și milioane de clienți, renunță să mai ofere acest produs. Dacă vrei să economisești în forma clasică de depozit, trebuie să îți alegi o scadență mai lungă, iar dacă nu-ți convine, poți să-ți muți banii în altă parte, la o altă bancă.

Problema este că în România două treimi din depozitele constituite de populație la bănci sunt pe termen scurt. La Raiffeisen, 80% din banii atrași de la populație prin depozite au o scadență mai mică de 3 luni. În aceste condiții, decizia Raiffeisen îi va afecta pe mulți.

Istoric, din cauza inflației, a creșterii cursului valutar și a necesității de a avea acces rapid la bani, fără să fii nevoit să spargi depozitele înainte de scadență și să pierzi din dobândă, populației i-a intrat în sânge obișnuința de a-și face depozite pe o lună, maximum 3 luni. Pe 6, 9 sau 12 luni nici nu se punea problema.

În 12 luni se pot întâmpla multe în România, așa că scadența preferată este de o lună, cu prelungire automată.

Raiffeisen Bank a eliminat din ofertă depozitele de retail pe o lună

Bancherii se plângeau însă de acest lucru, susținând că în România nu poți să dai credite pe termen lung, pentru că resursele sunt pe termen scurt, iar ei sunt doar niște intermediari. Teoria economică spune că din economisire se fac investițiile, adică se dau credite.

Prin mișcarea făcută de a nu mai lua depozite la o lună, Raiffeisen vrea să-și  îndrepte clienții către scadențe mai lungi. Românii sunt foarte conservatori, nu se mișcă așa ușor de la o bancă la alta, mai ales cei cu resurse financiare mici, așa că nu vor protesta prin mutarea banilor la o altă bancă.

Acum inflația e mică, cursul e stabil, deci sunt motive pentru a-și ține banii pe o scadență mai lungă. Dacă Raiffeisen ar fi vrut să atragă bani pe termen mai lung, pur și simplu ar fi putut să plătească o dobândă mai mare, dar a preferat această strategie de a nu mai lua depozite la o lună, pentru că are bani prea mulți și nu poate să îi dea în economie prin credite, depozitele, adică banii atrași de la populație, au devenit costisitoare.

2.

Dacă toate băncile mari de retail ar face același lucru ca Raiffeisen? Atunci în România sistemul bancar nu ar mai oferi posibilitatea populației de a-și plasa economiile pe o lună. Astfel, economiile s-ar muta forțat pe scadențe mai lungi. Întrebarea este dacă această mișcare este corectă pentru populație. Băncile au un statut privilegiat față de ceilalți actori economici, și sunt tratate ca atare. Acest lucru chiar îl cer și bancherii. Băncile beneficiază pur și simplu prin legislația de funcționare de o rentă în economie. Pentru că nu oricine își poate face o bancă (de exemplu, Becali a fost refuzat), în România sunt numai 40 de bănci. BNR nu încurajează mai multe bănci.

Pentru că nu oricine poate atrage bani de la populație, cele 40 de bănci sunt privilegiate din start. Băncile beneficiază de această rentă. Băncile sunt precum companiile de utilități: oferă un serviciu de care populația și companiile au nevoie. În aceste condiții nu știu dacă o bancă mare de retail poate pur și simplu să renunțe la o scadență de depozit, cum ar fi o lună. BNR spune că nu e nicio problemă legală cu decizia Raiffeisen, dar discuția nu este de legalitate.

Economiile românilor sunt prizoniere băncilor care dictează dobânzile la depozite știind că banii nu au alte alternative de plasament, pentru că statul și BNR nu s-au îngrijit să creeze alte piețe financiare

Dacă mâine

Enel

sau

Electrica

nu ar mai oferi energie între 9 și 10 dimineața pentru că nu este rentabil pentru ele? Ce o să facă populația? În teorie, pot să-și schimbe furnizorul, dar în practică pur și simplu nu se întâmplă. La acest lucru ar trebui să se gândească BNR.

Așa este și cu depozitele la o lună de la Raiffeisen.

Indiferent dacă mișcarea Raiffeisen va fi urmată sau nu de alte bănci mari de retail, discuția rămâne privind obligația pe care o au băncile de a oferi un serviciu sau altul.

Când băncile oferă dobânzi mai mari decât un nivel rezonabil din piață, primul lucru pe care îl face șeful Supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, este să întrebe și să vadă ce este acolo. De ce banca respectivă vrea să iasă din cotațiile pieței? La un moment dat, un președinte propus la

BRD

a plătit cu poziția faptul că a ieșit pe piață cu un depozit în euro care avea o dobândă peste piață. Și acolo decizia BRD-ului fusese legală. De ce nu s-ar aplica același raționament când îți retragi serviciul de a oferi un depozit pe o anumită scadență?

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristian Hostiuc