Într-o lume în care experimentele financiare duc inegalitatea distribuirii veniturilor la cote nemaivăzute, nemții fac presiuni pentru creșterea salariilor după ce la începutul anului a fost introdus pentru prima dată salariul minim pe economie. Veniturile mai mari în vremuri cu prețuri în stagnare le vor maximiza câștigul, iar de puterea lor de cumpărare mai mare va beneficia întreaga economie mondială.În SUA, cea mai mare economie a lumii și jucător important în comerțul mondial, unde de asemenea sunt presiuni puternice pentru creșterea salariului minim, economiștii avertizează că situația financiară a clasei de mijloc este mai slabă decât se credea.
În Germania, uniunea sindicatelor din metalurgie IG Metall a negociat în februarie creșterea cu 3,4% a salariilor în regiunea Baden-Württemberg, unul dintre cele mai populate landuri nemțești. Succesul va reprezenta un impuls în alte negocieri. Sindicate reprezentând angajați din sectorul public și din industria chimică au obținut, de asemenea, creșteri salariale, notează The Wall Street Journal. Germania este cea mai mare economie europeană și cea mai populată țară din UE.
Creșteri salariale record
Salariile germanilor vor crește probabil cu 3,5% anul acesta dacă în calcul este luată introducerea salariului minim pe economie de 8,50 de euro pe oră. Saltul este cel mai mare din anii 1990, spune Andreas Rees, analist la UniCredit.
Salariile germanilor s-au majorat în 2014 cu 1,7%, cea mai rapidă creștere din cel puțin 2008, în condițiile în care în 2013 s-au redus cu 0,1%, potrivit Reuters. Un salariat cu normă întreagă a câștigat în medie 46.575 euro înainte de plata taxelor în 2014. Suma include plățile speciale. Cele mai mari salarii le-au avut angajații din industria bancară și a asigurărilor, din sectorul comunicațiilor și informaticii și cei ai furnizorilor de energie. În termeni nominali, salariile au sărit cu 2,6%, mult mai mult decât prețurile de consum, care au urcat cu doar 0,9% în aceeași perioadă.
Cum prețurile în general stagnează, puterea de cumpărare a nemților nu va fi erodată de inflație. Putere de cumpărare mai mare se traduce, în teorie, prin creșterea cheltuielilor și importuri mai mari. Germania, cunoscută mai ales ca o forță economică exportatoare, ocupa locul trei în lume la importuri în 2013, după SUA și China.
Printre cele mai mari surse de import pentru Germania sunt Franța și Italia, economii mari din zona euro, dar necompetitive. Banii nemților le-ar aduce un plus de vitalitate.
Banca Centrală Europeană are un rol central în această poveste. În condițiile în care inflația din zona euro a încetinit la 0,1% în martie față de aceeași lună a anului trecut, crescând riscul apariției deflației generalizate, pentru a împinge creșterea prețurilor spre ținta sa de 2%, BCE trebuie să concentreze stimulul monetar în economiile cu un consum sănătos cum este Germania. Pentru economiile mai slabe cum sunt Spania și Italia, creșterea costurilor forței de muncă în Germania aduce un plus de competitivitate.
Exporturi mari cu salarii mici
SUA au avertizat recent că surplusul comercial uriaș al Germaniei vatămă economia globală sufocând cererea. „O creștere mai puternică a cererii în Germania este absolut esențială deoarece avansul a rămas slab prea mult timp“, se arată într-o analiză a Departamentului Trezoreriei al SUA. Americanii se așteaptă ca surplusul comercial al Germaniei să crească anul acesta datorită ieftinirii petrolului și slăbirii euro.
Unii analiști avertizează că, în timp ce salariile mai mari sunt un început promițător, acestea nu sunt suficiente. „Avem nevoie de majorări substanțiale ale salariilor timp de mai mulți ani“, consideră Simon Tilford, director la Centrul pentru Reformă Europeană.
Germania a avut anul trecut un surplus comercial record de 217 miliarde de euro, echivalent cu 7,5% din PIB-ul țării.
„Surplusurile excesive reflectă reticența de a consuma sau de a investi pe plan intern și ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități că la nivelul cererii ceva nu este bine“, potrivit analizei guvernului SUA.
Ceea ce se întâmplă în Germania subliniază o problemă mai profundă pentru economia globală, aceea că prea multe țări se concentrează pe vânzarea de bunuri și servicii pe piețele internaționale în dauna creșterii salariilor și a cererii acasă.
„200 de miliarde de euro poate că nu pare mult în comparație cu economia globală, dar în contextul slăbirii cererii globale este o problemă semnificativă“, spune Tilford, făcând referire la surplusul comercial al Germaniei.
În acest sens, creșterile salariale recente sunt un pas important în direcția dea bună. Surplusul comercial al Germaniei cu restul zonei euro s-a micșorat. Strategia nu este însă fără riscuri. În Germania se întrevăd deja semne că se formează o bulă pe piețele imobiliare din orașe. Veniturile mai mari, în combinație cu ratele de dobândă reduse, pot umfla și mai mult prețurile activelor.
Pe celălalt mal al Atlanticului, președintele american Barack Obama a cerut Congresului să majoreze salariul minim la nivel federal la 10 dolari pe oră de la 7,25 de dolari pe oră, nivel la care stă din iulie 2009.
SUA, reacție în lanț
Presiunile sunt mari pentru majorările salariale, atât din partea populației, cât și a politicienilor. Trei sferturi dintre americani sprijină ideea creșterii salariului minim la nivel federal la 12,50 dolari pe oră până în 2020. În ianuarie, 21 de state au mărit remunerațiile, pas de care beneficiază 3,1 milioane de salariați, potrivit CBS.
În Connecticut, legiuitorii iau în considerare propunerea de a amenda companiile mari care plătesc mai puțin de 15 dolari pe oră.
Angajații din industria fast-food-ului vor organiza marți o „zi de acțiune“, iar la Washington salariați din sănătate vor cere un salariu de 15 dolari pe oră. Profesorii de colegiu cu program part-time își vor face publice pretențiile pe 15 aprilie.
Între timp, mai multe companii, inclusiv McDonald’s și Wal-Mart, au majorat anul acesta salariile angajaților, scrie The Washington Post.
La Wal-Mart, o companie notorie pentru reducerile agresive de cheltuieli, salariul minim de început a fost ridicat la 9 dolari pe oră, nivel cu 24% mai mare decât salariul federal.
Paul Krugman, editorialist la New York Times și laureat al premiului Nobel pentru economie, crede că pasul făcut de lanțul de magazine va avea implicații profunde. „Va exista contanimare. Wal-Mart este atât de mare că acțiunile lui vor duce, probabil, la creșteri salariale pentru milioane de angajați ai altor companii“, scrie Krugman.
El crede că măsura luată de Wal-Mart demonstrează că salariile mici sunt o alegere politică, iar aceasta poate fi schimbată de populație.
Opozanții majorării salariului minim spun că această politică va ajunge în cele din urmă să vatăme afacerile și să reducă numărul de locuri de muncă.
Un studiu al Fed arată că americanii din clasa de mijloc stau mai rău financiar decât se credea
Estimarea situației financiare a clasei de mijloc este dificilă deoarece este greu de definit cine face parte din acest grup. De obicei, cercetătorii se uită la gospodăriile cu veniturile aflate la mijlocul listei cu veniturile întregii populații. Această abordare s-ar putea să redea o imagine destul de bună, dar una falsă, scrie Bloomberg. Spre exemplu, tehnica nu ia în considerare soarta familiilor care încep de la mijloc dar, din cauza pierderii locului de muncă sau a altor probleme, ajung mai jos. Doi economiști ai Federal Reserve Bank of St. Louis, William Emmons și Bryan Noeth, au încercat să acopere acest neajuns concentrându-se mai mult pe caracteristicile demografice ale gospodăriilor și mai puțin pe venituri. Mai exact, ei s-au uitat la familiile unde cel care aduce bani în casă are cel puțin 40 de ani și are un nivel de educație care ar permite în mod normal un standard de viață specific clasei de mijloc. Persoanele caucaziene și cele asiatice au nevoie doar de diploma de liceu pentru a se califica, în timp ce afro-americanii și latino-americanii au nevoie de diplomă care să ateste absolvirea unei facultăți.
Rezultatele studiului nu sunt optimiste. În primul rând, acesta arată clar o inegalitate rasială persistentă. Apoi, că în 2013 venitul anual median s-a plasat la 45.000 de dolari, cu 16% mai mic decât în 1989 în termeni ajustați la inflație. O mare parte din scădere s-a produs în 2001. Pentru aceeași perioadă, un indicator mai des folosit al veniturilor clasei de mijloc, venitul median al tuturor familiilor, s-a redus cu doar 1%. Salariul median reprezintă suma în raport cu care o jumătate din populație are venituri mai mari, iar cealaltă jumătate are venituri mai mici decît suma respectivă.
0 comments :
Trimiteți un comentariu