Isărescu dă de înțeles că relaxarea monetară va continua, dar în altă formă, și le sugerează bancherilor să remunereze „adecvat“ depozitele

Nivelul redus la care au ajuns dobânzile boni­fi­cate de bancheri pentru su­mele păstrate de ro­mâni la bănci a devenit preocupant pentru banca centrală, „remunerarea adecvată a depozitelor“ fiind inclusă în continuare printre factorii esențiali pentru consolidarea economiei românești și întărirea rezistenței acesteia la șocuri externe.

Depozitele noi în lei ale persoanelor fizice erau bonificate la sfârșitul lunii februarie cu o dobândă medie de doar 2,4% pe an, ceea ce reprezintă un minim istoric, nivelul fiind în scădere cu aproximativ un punct procentual față de aceeași perioadă din 2014, potrivit datelor BNR. În 2009 bonificația medie oferită la depozitele noi de retail era de patru ori mai mare, iar în 2008, în plină criză, aceasta ajungea la 15% pe an.

Pe măsură ce BNR a diminuat dobânda-cheie banii au început să se ieftinească pe piața monetară. Însă bancherii s-au grăbit să plătească mai puțin pentru depozitele atrase și au întârziat să ieftinească în același ritm creditarea, încercând astfel să-și consolideze marjele de profit.

BNR con­sideră că „implementarea consec­ventă a unui mix adecvat de politici ma­croeconomice și accelerarea reformelor structurale, alături de un proces sus­tenabil de intermediere financiară și o remunerare adecvată a depozitelor ban­care sunt esențiale pentru consolidarea eco­nomiei românești și întărirea rezis­tenței acesteia la șocuri externe“, potri­vit comunicatului de după ședința de politică monetară de ieri.

Consiliul de administrație al BNR a decis ieri, pentru a treia oară în acest an, re­ducerea dobânzii-cheie până la un nou minim istoric de 2%, precum și men­ținerea ratelor rezervelor minime obli­gatorii la 10% pentru lei și 14% pen­tru valută. Totodată, BNR a hotărât în­gustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților per­ma­nente în jurul ratei dobânzii de politică mo­netară - adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR și res­pectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi -, la plus/minus 1,75 puncte procentuale, de la plus/minus 2 punc­te procentuale. Rata dobânzii afe­rente facilității de creditare (Lombard) se va reduce de la 1 aprilie de la 4,25% la 3,75% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 0,25%.

Relaxarea politicii monetare nu a ajuns la final și ar putea continua cu re­ducerea ratelor rezervelor minime obligatorii și îngustarea coridorului simetric, după cum a sugerat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu la briefingul de presă de după ședința de politică monetară.

„Nu pot să confirm că suntem la încheierea unui ciclu de reducere a do­bân­zii, dar nu pot nici să infirm. În defi­ni­ția noastră, politica monetară, în Ro­mâ­nia, nu se reduce doar la rata dobân­zii de politică monetară, include și re­zer­vele minime obligatorii și cori­do­rul. Putem să ne imaginăm mo­di­ficări ale coridorului, fără a mo­difica dobânda de politică monetară.“

Anul trecut BNR a tăiat anul tre­cut dobânda-cheie de cinci ori, de la 3,75% la 2,75%.

Referindu-se la ratele rezervelor minime obligatorii, Isărescu a amintit că BNR are un program pe termen lung de aliniere la nivel european, care este în jur de 2%, astfel că mai există „mulți pași“ în această direcție.

Scăderea dobânzilor la credite în ultimul an a venit doar pe fondul ajustării în concordanță cu evoluția indicelui Robor, bancherii fiind reticenți să-și reducă prea mult marjele de câștig. Dobânda Robor la 3 luni, utilizată ca referință în multe din contractele de credite de retail, se află în prezent la 1,47% pe an. Nivelul era de peste 3% pe an în toamna anului trecut.

Dobânzile la creditele noi de retail au ajuns în februarie la 8% pe an, în scădere cu aproape un punct procentual față de aceași perioadă din 2014. Pe segmentul corporate, creditele noi afișau un cost mediu de 5,19% pe an, cu 2,2 puncte procentuale sub nivelul din februarie 2014, iar dobânzile oferite la depozitele noi au atins 1%, declin anual de 1,5 puncte procentuale.

Împrumuturile în monedă națională și-au accelerat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul menținerii surplusului de lichiditate în piața monetară și al propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor și populației. Pe de altă parte, creditul în valută și-a accentuat ușor contracția în termeni anuali, după cum a remarcat BNR.

Banca centrală susține că se consolidează creșterea economică, dar atrage atenția, totodată, că există incertitudini care provin atât din mediul extern, cât și din mediul intern.

„Cvasitotalitatea indicatorilor cu frecvență lunară din primele luni ale anului 2015 – în special cei privind comerțul cu amănuntul și încrederea consumatorilor – sugerează consolidarea tendinței de creștere economică în perioada următoare”, a spus ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la briefing-ul de presă de după ședința de politică monetară.

Începutul de an a venit cu vești preponderent bune de la principalii indicatori macroeconomici, iar majoritatea analiștilor au îmbunătățit estimările privind creșterea PIB în 2015 spre 3%, optimismul fiind reflectat și de indicatorii de încredere. Prima lună a adus vești bune pentru construcții, exporturi și comerț și ceva mai puțin bune pentru industrie, după ce anul trecut creșterea economică a fost de 2,9%, peste așteptări.

Unele bănci au avut acces limitat la obținerea lichidității

Guvernatorul BNR a menționat că lichiditea din piață este suficientă, dar repartizată neuniform în sistemul bancar, iar unele bănci nu au acces la lichiditea din piață și preferă să se împrumute de la BNR la licitațiile săptămânale.

„Când am făcut luni turul de piață, am constatat că erau bănci care, având acces limitat la obținerea lichidității în piață, ne-au anunțat că ar prefera să se împrumute de la Banca Națională la licitațiile săptămânale pentru că nu aveau acces în piață. Există în continuare lichiditate suficientă în piață, dar nu este uniform repartizată, este repartizată la câteva bănci“.

Isărescu consideră că unele lucruri ar mai trebui „rodate“ între băncile din sistem, însă a arătat că rolul băncii centrale este câteodată și de intermediar. El a amintit că în condiții de tensiune, de neîncredere, mai ales lichiditatea se poate diminua, poate să apară o segmentare a pieței.

Banca centrală și-a sporit atenția la situațiile din Grecia și Austria pentru că reprezintă țările care au contribuit cu cea mai mare pondere în capitalul investițional în sistemul bancar românesc, a mai spus Isărescu. „Avem bănci românești, dar cu capital străin, dependența de ce se întâmplă în cele două țări nu e directă, dar prin intermediul investitorilor, influența indirectă poate să fie importantă. La acest lucru se adaugă impactul psihologic, cum reacționează piețele. Așadar, nu numai că urmărim cu mare atenție cele două sisteme bancare din cele două țări, dar suntem pregătiți de intervenție pentru orice fel de scenariu“.

Cum și-a justificat BNR decizia de a reduce dobânda de politică monetară la 2% pe an

+ Menținerea ratei anuale a inflației sub limita de jos a intervalului țintei staționare de inflație, concomitent cu apariția unor semnale privind oprirea declinului semnificativ din perioada precedentă. În perspectivă, datele certe existente până în prezent anticipează înscrierea ratei anuale a inflației pe o traiectorie ușor ascendentă, situată însă în continuare sub limita inferioară a intervalului țintei staționare.

+ Împrumuturile în monedă națională și-au accelerat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul menținerii surplusului de lichiditate în piața monetară și al propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor și populației.

+ Pe de altă parte, creditul în valută și-a accentuat ușor contracția în termeni anuali, ponderea deținută de aceasta în creditul total al sectorului privat coborând la nivelul de 56,1% în luna februarie, de la 56,4% în luna anterioară. Dinamica anuală reală a creditului total acordat sectorului privat s-a menținut însă în teritoriul negativ, influențând prelungirea dezintermedierii financiare.

OPINIA ANALIȘTILOR

Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania

În scenariul macroeconomic central, ne așteptăm ca marja de manevră a BNR privind rata de dobândă de referință să fie redusă după scăderile din ultimele luni, aspect susținut și de perspectiva relansării investițiilor, dar și a relaxării fiscal-bugetare, cu impact pentru stabilitatea prețurilor și pentru stabilitatea financiară pe termen scurt și mediu.  Pe de altă parte, considerăm că există suficient spațiu de manevră în ceea ce privește nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii, mai ales din perspectiva pregătirii procesului de aderare la euro.

Florian Libocor, economistul-șef al BRD-SocGen

Cred că relaxarea politicii monetare va continua. Reluarea creditării va avea loc gradual, din păcate mai lent. Impactul asupra dobânzilor va fi mai vizibil după ce dobânda-cheie scade sub actualul nivel. RMO poate scădea până la finalul anului cu patru până la șase puncte procentuale. Oricum, după părerea mea, abordarea prudentă și coordonarea cu politica fiscal-bugetară pot conduce la rezultatul dorit.

Radu Crăciun, economistul-șef al BCR

În următoarele luni probabil că BNR va face o pauză în politica de scădere a dobânzii-cheie, la următoarele ședințe relaxarea monetară fiind mai degrabă indusă de scăderea rezervelor minime obligatorii care se află încă la niveluri foarte ridicate în România comparativ cu alte țări. Este posibil ca în acest an să vedem două scăderi de rezerve minime obligatorii. Scăderea acestora ar avea un impact pozitiv, fiind de natură să scadă diferența între dobânda la depozite și costul creditului.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega