Alegerile parlamentare din Turcia: un nou nivel al puterii pentru Erdogan și nisipuri mișcătoare pentru investitori

Puține scene politice atrag atât de mult atenția presei occidentale precum cea din Turcia. Ziarele vestice își umplu paginile cu articole care fac din președintele turc Recep Tayyip Erdogan un simbol al dictaturii „soft“ și al felului în care puterea corupe, iar Erdogan s-a folosit de atacurile presei occidentale pentru a da Turciei imaginea unei țări sub asediu al cărei apărător este.

Dincolo de războiul cuvintelor dintre presa vestică și Erdogan, ceea ce se întâmplă pe scena politică a Turciei contează pentru întreaga lume emergentă europeană și poate chiar pentru întreaga Europă deoarece Turcia, de când dictatura militară s-a dizol­vat în anii 1980, a devenit o economie în dez­voltare importantă, dominantă în bazi­nul Mării Negre, și un jucător cheie pe scena geopolitică regională. Miza alegerilor parlamentare de ieri din Turcia a fost redefinirea sistemului politic al țării, modificarea constituției, puteri execu­tive mai mari pentru președin­tele Erdogan și rămânerea acestuia la putere timp de încă o generație.

Erdogan, care din premier a devenit președinte anul trecut, spune că mecanismul de luare a deciziilor ar fi mult ușurat dacă președintele ar primi puteri executive, cum ar fi controlul asupra proiectelor de buget și de infrastructură. În acest mod, afirmă el, și-ar putea pune în practică viziunea asupra unei „Noi Turcii“, care să aibă o putere nemaiîntâlnită de la căderea Imperiului Otoman, potrivit The Wall Street Journal.

Erdogan a preluat frâiele executivului din Turcia în 2002, iar de atunci economia turcă s-a triplat, ajungând la 800 miliarde dolari, datorită unui ritm anual de creștere de circa 7% între 2002 și 2007. Chestiunile economice s-au aflat în centrul promi­siunilor făcute de Erdogan în toate cele șase campanii electorale defăsșurate din 2002, toate câștigate. Nici campania de acum nu a făcut excepție, astfel că președintele le-a promis alegătorilor că va crește PIB-ul per capita de la 11.000 dolari în prezent la 25.000 dolari în opt ani și va urca Turcia în topul celor mai mari zece economii ale lumii, dacă va reuși să schimbe sistemul de conducere a țării într-unul prezidențial, scrie Bloomberg.

Înainte de alegeri, susținerea pentru AKP, partidul lui Erdogan, era la aproape 40%, față de nivelul record de 52% în vara trecută.

De cealaltă parte, liderul principalei formațiuni de opoziție, Partidul Republican al Poporului, a promis creșterea PIB-ului per capita la 30.300 dolari până în 2035 și înjumătățirea șomajului. În plus, ambele părți au mizat pe investiții masive în transporturi și infrastructură.

Motoarele economiei Turciei au fost în ultimii cinci ani consumul intern și creditele ieftine, însă devalorizarea lirei turcești și scăderea investițiilor străine la jumătate față de 2007 au frânat avansul economic, care s-a situat la 3%. Lira a avut una dintre cele mai slabe evoluții dintre monedele economiilor emergente, după ce s-a depreciat cu 13% față de dolar în acest an, ceea ce a rezultat în „umflarea“ datoriei externe, punând astfel în pericol stabilitatea financiară a țării. În aceste condiții, analiștii estimează că economia Turciei va crește cu 3% în acest an, mult sub avansul de două cifre de care ar avea nevoie pentru a atinge ținta lui Erdogan.

Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei:

- „Există un gunoi numit The New York Times în SUA. Ziarul a făcut același lucru împotriva sultanului otoman Abdülhamit în 1896. Îndeplinește o datorie impusă de o anumită putere. Servește această putere. La fel ca BBC și CNN. Știți care e scopul lor? Să slăbească Turcia, să o divizeze și să o dezintegreze, apoi să o înghită. Dar au dat greș. Nu vom permite să se întâmple asta.“

- „Nu vom lăsa oamenii să fie devorați de YouTube, Facebook sau alții.“

- „Dacă Twitter, YouTube și Facebook ar fi cinstite, dacă ar înceta să mai fie atât de imorale, dacă nu ar mai ataca familiile, atunci le-am susține.“

- „Vom elimina Twitter. Nu-mi pasă ce spune comunitatea internațională. Toți vor vedea puterea Republicii Turcia.“

- „Un musafir putea să vină în vechiul birou al prim-ministrului și să găsească gândaci în baie. De aceea am construit acest palat.“ (Construcția palatului prezidențial cu 1.150 camere a costat 615 milioane dolari. Clădirea este de 5 ori mai mare decât Casa Albă)

- „Dacă liderul principalului partid de opoziție e cinstit, atunci îl invit să facă un tur al palatului. Ma întreb dacă va putea să găsească toaleta din aur despre care zice. Dacă o găsește, îmi dau demisia.“

-  „Continentul american a fost descoperit de de Columb în 1492, se spune. De fapt, navigatori musulmani au ajuns pe continentul american cu 314 ani înaintea lui Columb, în 1178. În memoriile lui, Cristopher Columb menționează existența unei moschei în vârful unui deal pe o coastă din Cuba.“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Luiza Chiroiu