Politica băncii centrale americane (Federal Reserve, Fed) de menținere a ratelor dobânzii aproape de nivelul zero și achizițiile masive de active realizate de către aceasta pentru repornirea economiei au majorat și mai mult decalajul dintre bogați și săraci în Statele Unite, spune Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie și profesor al Universității Columbia, potrivit The Wall Street Journal.„Contrar asumpției din secolul XIX că reducerea ratelor dobânzii îi favorizează pe debitori, sporind astfel egalitatea, credem că ratele mai scăzute ar putea spori de fapt inegalitatea,“ afirmă Stiglitz.
Experimentele monetare făcute în zona euro de Banca Centrală Europeană, tot pentru repornirea economiei, au dus dobânzile din Europa mai jos decât cele din SUA.
Inegalitatea crește pentru că cei bogați tind să dețină o mare parte a avuției pe o piață de acțiuni care beneficiază în mod disproporționat de pe urma unor astfel de politici.
Astăzi, arată Stiglitz, „muncitorii și capitaliștii sunt deținători de capital, însă a două tipuri diferite de capital“. În timp ce americanii cu venituri scăzute și medii se bazează în primul rând pe active cu venituri fixe, persoanele cu venituri mai mari tind să investească mai mult în acțiuni și alte active mai riscante care oferă randamente mai mari.
„O reducere a ratei dobânzii îi ajută pe cei care dețin acțiuni și-i afectează pe cei care dețin titluri guvernamentale. Acest model pare să reprezinte o descriere mai bună a economiei moderne, iar în acest model reducerea ratelor dobânzii adâncește fără îndoială inegalitatea“, concluzionează Stiglitz.
Atitudinea critică față de politica Fed îl aduce pe Stiglitz în opoziție cu mulți din colegii săi liberali care susțin măsurile Fed.
În fața recesiunii și profundei crize financiare, oficialii Fed au menținut ratele dobânzii practic la zero din decembrie 2008 și au cumpărat obligațiuni ipotecare și titluri de trezorerie de peste 3.000 de miliarde de dolari.
Creșterea economică a rămas modestă din vremea recesiunii, în timp ce inflația se menține sub ținta de 2% a Fed, iar creșterea salariilor rămâne timidă. Spre deosebire, piața acțiunilor s-a redresat, atingând record după record.
„Visul american este un mit“, consideră Stiglitz. În America, inegalitatea veniturilor se situează la unul dintre cele mai ridicate niveluri, iar această inegalitate se suprapune pe o criză de oportunități egale de a avansa. Economistul susține că această inegalitate nu este numai rezultatul forțelor piețelor, ci și al politicii și strategiilor implementate de autorități și companii, scrie CNN.
Acesta remarcă faptul că perioada de după cel de-al doilea război mondial a fost una prosperă atât pentru economia americană, cât și pentru forța de muncă. De atunci, însă, salariile au stagnat, venitul mediu scăzând la nivelul de acum 40 de ani. Între timp, plățile directorilor executivi au avansat la 300 de ori venitul mediu al unui angajat de rând, de la 30 de ori.
Potrivit lui Stiglitz, nu există un panaceu pentru soluționarea problemei inegalității, însă o modalitate de combatere a acesteia ar fi slăbirea puterii monopoliste a companiilor, care duce la salarii mai scăzute.
0 comments :
Trimiteți un comentariu