Băncile grecești au pierdut tot ce au primit de la populație în ultimii 11 ani, iar o treime din investitori cred că Grexitul va veni în maximum un an

Grecii și companiile grecești, de teamă că guvernul le-ar putea bloca banii, și-au retras din bănci în ultimele luni tot ce au depus în depozitele acestora în ultimii 11 ani, iar creditele toxice au ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie.

Situația băncilor grecești este mai gravă ca niciodată de la începutul actualei crize, în timp ce o treime din marii investitori sunt convinși că Grecia va ieși în cele din urmă din zona euro în mai puțin de un an.

Ieșirile totale de capital din instituțiile de credit elene din ultimele șapte zile lucrătoare s-au situat la 3,4 miliarde de euro. Depozitele constituite la bănci au scăzut sub 130 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă „evaporarea“ tuturor economiilor depuse în 11 ani, scrie eKathimerini.

Chiar și în iunie 2012, când țara ajunsese în pragul ieșirii din zona euro, depozitele se ridicau la

150 de miliarde de euro, cu 22 de miliarde de euro mai mult decât acum. În aprilie, depozitele se situau la 139,3 miliarde de euro, iar în martie la 145 de miliarde de euro.

În urmă cu cinci ani, când a izbucnit criza de comunicare dintre guvernul de la Atena, pe de o parte, și țările din zona euro și instituțiile financiare internaționale pe de altă parte, gospodăriile și companiile păstrau în bănci 170 de miliarde de euro.

Doar vineri grecii au retras 700 de milioane de euro, potrivit unor surse din sistemul bancar elen. Joi, retragerile au fost de „doar“ 272 de milioane de euro. Aceleași surse, citate de agenția internațională de știri a Macedoniei, spun că lichiditatea de care dispun băncile grecești s-a redus la niveluri extrem de scăzute, periculoase. Dintre băncile grecești, cele mai mari sunt prezente și în România: National Bank of Greece, prin Banca Românească, Eurobank, prin Bancpost, Piraeus și Alpha Bank.

„Grecii au răspuns cu retrageri masive deciziei guvernului lor de a amâna plata unor tranșe din împrumuturile de la FMI și să plătească dintr-o dată patru la sfârșitul lunii iunie“, a explicat un bancher pentru Intelligent News.

Plățile amânate sunt modeste, dar împreună reprezintă 1,5 miliarde de euro, bani pe care, spun unii analiști, FMI s-ar putea să nu-i mai vadă niciodată. Amânarea în sine este un semn că guvernul condus de socialistul Alexis Tsipras a rămas fără resurse financiare.

Un test de răbdare picat

Mai mulți observatori cred că săptămâna trecută a fost un test al toleranței și încrederii grecilor făcut de guvern. Dacă acesta vrea să continue confruntările cu creditorii, va trebui să introducă măsuri de limitare a circulației capitalului, ceea ce înseamnă că grecii nu vor mai fi stăpânii propriilor bani.

Pe burse, acțiunile băncilor au fost practic măcelărite. De la începutul anului, indicele bursier al băncilor a pierdut peste 27% din valoare, notează Reuters. Spre comparație, subindicele Stoxx Europe 600 al băncilor europene a crescut cu peste 17%, iar bursa de la Atena este în urcare cu 0,5%.

Creditele neperformante acumulate în portofoliile băncilor elene au crescut la 80 de miliarde de euro, în timp ce creditarea s-a redus drastic. Băncile sunt în viață doar datorită unor bonduri de urgență de 80,7 miliarde de euro puse la dispoziția lor de BCE. Aceste resurse, din care se presupune că au mai rămas doar 800 de milioane de euro, sunt echivalente cu 60% din depozitele din sistemul financiar elen la 30 aprilie. Băncile pot avea acces la aceste fonduri doar dacă sunt „solvente“, iar ele sunt solvente doar datorită banilor primiți de la BCE.

Cine mai susține băncile grecești

Managerul de fonduri de hedge John Paulson este încă optimist legat de Grecia. În aprilie, fondul de investiții al miliardarului deținea 132 de milioane de acțiuni la Piraeus, potrivit agenției Thomson Reuters, ceea ce face ca acesta să fie unul dintre cei mai mari trei acționari ai băncii. Divizia de investiții a fondului Canadian Fairfax Financial Holdings și-a majorat participația la Eurobank de la 15% la 20% la începutul lunii aprilie. Wellington Management Group, un manger de fonduri din Boston, avea în portofoliu în martie 103,5 milioane de acțiuni ale Piraeus, valorând 50 de milioane de euro. Wellington și-a redus ușor participația la Alpha Bank, dar încă are 208,6 milioane de acțiuni valorând 70 de milioane de euro.

Egon Vavrek, strateg la APG Asset Management, care la sfârșitul anului trecut deținea acțiuni la cele mai mari patru bănci grecești de 61 mil. euro, a afirmat că va lua în considerare majorarea expunerii dacă țara va face progrese cu ieșirea din criză.

Exitul

Un sondaj de opinie realizat de grupul elvețian de management al activelor GAM și preluat de Financial Times sugerează că o treime din investitorii mari se așteaptă ca Grecia să iasă din zona euro până în mai anul viitor din cauza tensionării relațiilor dintre Atena și creditori. La studiu au participat 78 de investitori instituționali.

Julius Baer, o celebră bancă elvețiană, pune la 50% probabilitatea Grexitului. Strategul șef al băncii, Christian Gattiker, spune că acest deznodământ are șanse foarte mari să devină realitate dacă Grecia nu-și va mai putea plăti datoriile, se vor organiza alegeri anticipate și, poate, un referendum privind rămânerea Greciei în zona euro.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru