Cartea reprezintă pentru marile lanțuri de librării maximum 60% din vânzări, rafturile de carte fiind înlocuite de raioane de papetărie, jucării, cadouri sau gadget-uri, în încercarea rețelelor de a ține pasul cu competiția venită din online, inclusiv de la site-uri din străinătate.„Cărțile au rămas cam la o treime din vânzări, de mulți ani de zile. Și cei din afară caută să-și diversifice businessul, inclusiv din cauza amenințării site-urilor de cumpărături, cum este Amazon“, spune Amalia Buliga, director general al lanțului de librării Diverta, cu afaceri de 10 milioane de euro anul trecut. În cazul lanțului controlat de Radu Octavian cea mai mare parte din business este generată de papetărie și jucării.
Există însă și retaileri care au rămas fideli conceptului de librărie clasică, în care vânzarea de carte generează până la 85% din venituri și care au declarat chiar război „angrosiștilor“ de cultură.
„Modelul nostru de librărie este unul clasic. Cartea reprezintă un procent majoritar în vânzările noastre, undeva între 80% și 85% într-o lună normală, la nivel de rețea“, spune Valentin Derevlean, manager de achiziții al grupului Librarium, o afacere antreprenorială din retailul de carte, care s-a bazat inițial pe prezența în orașele universitare din țară, precum Timișoara, Cluj și Iași, dar a deschis apoi librării și în două dintre mallurile din București.
0 comments :
Trimiteți un comentariu