Mugur Isărescu vede o creștere economică de 4% în 2015. Ce spun ceilalți economiști

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a „vândut” marți investitorilor imaginea unei Românii ancorate bine în realitățile zilei și cu perspective solide de creștere economică - 4% în 2015. Isărescu este până acum cea mai înaltă autoritate în stat care a menționat acest procent de creștere, de neimaginat în urmă cu câteva luni. Este optimismul lui împărtășit și de ceilalți observatori ai economiei?

Dacă privim cifrele, în­cre­­de­rea este pes­te cea în­re­­gistrată la începutul anului, în ciuda unor obiecții privind cali­ta­tea creșterii economice. A­na­liș­tii de la ING Bank Ro­mâ­nia văd un avans al PIB pentru 2015 de 4,5%, cu mult peste cel i­ni­țial de 3,3%, cei ai Băncii Tran­silvania u­nul de 4,1%. Eco­no­miștii BCR mizează pe o creștere economică de 3,2% (cu rezerva că ea poate fi mai mare), iar Raiffeisen Bank anunță că va revizui prognoza de creștere până spre 4%.

Sunt cifre la care puțini visau în urmă cu șapte-opt luni, când gu­ver­­nul croia buge­tul pe 2015 și miza pe o creștere eco­nomică de 2,5%, pe care este cons­truit, de alt­fel, bu­ge­tul statului. Creș­terea econo­mică din tri­mes­trul 1 de 4,3%, an/an (și una de 1,6% în T1 față de T4 2014), a produs o sur­priză, iar marți guver­natorul Mu­gur Isărescu le-a spus inves­titorilor, într-o întâl­nire de specialitate, că Ro­mâ­nia va avea o creștere eco­nomică în 2015 de aproximativ 4%.

„Politica monetară va trebui să reziste și să nu aibă loc o nouă re­du­­cere a ratei de refe­rin­ță a do­bânzii, în pre­zent de 1,75%, având în vedere că economia va crește în acest an cu circa 4%, ritm care nu ar necesita stimulare supli­men­tară prin reducerea dobânzii“, a decla­rat guverna­torul BNR.

Pe ce se bazează

Isărescu este demnitarul cu cea mai înaltă autoritate în stat care a pronunțat până acum cifra ce părea intangibilă nu cu mult timp în urmă (ea exista în­tr-un raport al Băncii Transil­vania, ai cărei analiști au mizat cu mult înainte de apariția da­telor la T1 pe o creș­tere în 2015 de 4,1%)

„Economia României s-a transformat în bine, rezolvând de­zechilibrele macro­e­co­no­mice din tim­pul crizei. În pre­zent, România înde­pli­nește toate crite­riile de la Maas­tricht refe­ritoare la adop­ta­rea mo­nedei euro: inflație, do­bânzi, deficitul pu­blic și datoria pu­bli­că și stabilitatea cur­su­lui valutar”, le-a mai spus Isărescu investito­ri­lor, cu talentul unui priceput vân­zător care își laudă marfa.

Are el cu adevărat și ce „vinde”? Băncile, îndeobște, sunt atente la situația macroeconomică pentru că trebuie să alcătuiască rapoarte periodice către acționari și clienți. „Am actualizat prognoza de creștere a PIB pe 2015 de la 3,3% la 4,5%, după ce creșterea economică din T1 a fost mai solidă decât era de așteptat”, a­nun­ță Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING Bank România, într-un raport al băncii.

„Vom actualiza prognoza de creștere economică la circa 4% pentru anul 2015. Probabil că trimestrul II va consemna o creștere apropiată de 5%, dar a doua parte a anului va fi afec­tată probabil negativ de producția agricolă care se prefigurează a fi slabă, sub influența secetei prelun­gite din ultima perioadă”, spu­ne Ionuț Dumitru, eco­no­mistul-șef al Raiffeisen Bank.

BCR rămâne, deo­camdată, în așteptare

„Estimarea noastră de creștere pentru 2015 este 3,2% în momentul de față. E posibil să fie în final ușor mai mare, dar, dincolo de «can­titatea» creș­terii, cred că ar trebui să fim în egală măsură preo­cu­pați de «cali­ta­tea» creș­­terii”, spune Radu Cră­ciun, eco­no­mistul-șef al BCR.

Creșterea reală vs creșterea potențială

Potrivit lui Ionuț Dumitru, principalul contri­butor la creșterea economică va fi consumul, care, potrivit economistului, va avansa cel mai probabil semnificativ peste rata de creștere a PIB. La 4 luni, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a înregis­trat o rată de creștere an/an de 4%, cea în comerțul cu ridicata una de aproape 1% și cea în comerțul cu mașini una de 6%. „În conditiile în care creșterea economică potențială nu va crește probabil prea repede din cauza investițiilor foar­te slabe din ulti­mii ani (atât pu­blice cât și private), probabil că ne vom con­frunta cu reapa­ri­ția unui exces de cerere (output gap pozitiv) chiar de anul acesta, cu im­plicații serioase asu­pra configurației a­dec­­vate a politicilor econo­mice“. Spre exemplu, pentru a rămâne cu deficitul structural la 1% din PIB (MTO) conform angajamentelor asumate de România la nivel european, în condițiile în care PIB-ul efectiv va continua să crească în anii următori cu circa 4%, iar cel potențial cu doar 3%, în 2016 va trebui să avem un buget cu deficit mic sau excedent.

Această situație va fi un test major pentru decidenții de politici economice din România, mai spune economistul-șef al Raiffeisen Bank. Despre această calitate a creșterii economice și despre pericolul generat de un avans al PIB-ului efectiv peste cel potențial atrage atenția și Radu Crăciun de la BCR: „Aici cred ca sunt câteva semne de întrebare. Observăm că, deocamdată, con­sumul este principalul catalizator al creșterii și va rămâne așa datorită scăderii TVA la alimente. Pe de altă parte, zona inves­tițiilor este animată doar de sectorul privat și aici, din păcate, mai ales de sectorul imo­bi­liar. Sustenabilitatea unei rate de creștere mari este dată de creșterea PIB-ului potențial, or asta nu se poa­te realiza decât prin inves­tiții publice și investiții private în tehnologie în scopul creșterii produc­tivității”. Potri­vit lui Crăciun, riscul este ca, altminteri, creșterea economică să se duca în deficite și din acest punct de vedere, un prim semnal îl avem deja, având în vedere că creșterea economică spectaculoasă din trimestrul I a fost acompaniată de o creștere a deficitului comercial.

Economiștii Băncii Transilvania nu și-au modificat prognoza de creșetere economică de 4,1%, cea mai spectaculoasă la momentul în care a fost publicată.

Ultimul raport al băncii privind evoluția economiei la cinci luni indică un ritm de creștere a PIB de 4,1% în 2015, 5,1% în 2016, respectiv 4,7% în 2017, după dinamica de 2,8% din 2014.

„Ne așteptăm ca economia internă să intre în 2015 într-un nou ciclu economic, aspect reflectat de previziunile pentru dinamica anuală a investițiilor productive: 5% în 2015, 7,5% în 2016 și 5,6% în 2017“, scrie Adrian Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, în raportul privind economia în luna mai.

Potrivit acestuia, perspectiva relansării inves­ti­țiilor este susținută atât de acu­mularea de moment în sfera cererii interne, cât și de perspectivele de evoluție a expor­turilor la un ritm apropiat de potențial (pe termen mediu).

De asemenea, nivelul minim record al costurilor de finanțare în eco­nomie, relansarea creditării în moneda națională, perspectivele de politică economică și relansarea economică euro­peană sunt factori care susțin că investițiile productive vor avea rolul de motor al procesului de accelerare economică.

Ameliorarea climatului din piața forței de muncă și inflația redusă și perspectiva persistenței inflației la un nivel redus vor contribui la consolidarea consumului privat la 3,8% în 2015 și 5% în 2016, mai arată senior economistul Băncii Transilvania.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel