România îndeplinește toate cele cinci criterii de la Maastricht, Grecia e în derivă macro. Totuși, 100.000 de români muncesc pentru greci

Premierul Alexis Tsipras a blocat negocierile cu creditorii internaționali spunând că el nu se va atinge de pensii, salarii și de TVA pentru că grecii au ajuns în pragul disperării după cinci ani de austeritate. Totuși Grecia în criză înseamnă pensii de trei ori mai mari decât în România, salarii triple și TVA mai mică la alimente și utilități.

Austeritatea din Grecia a fost considerată ca fiind cel mai dur regim de ajustare impus de un guvern din Europa. Cu toate acestea, un salariat din Grecia câștigă, în medie, aproape 1.000 euro, adică de două ori și jumătate mai mult decât un angajat din România, în timp ce pensionarii greci primesc 830 euro pe lună, de patru ori mai mult decât pensionarii români.

Salariul minim din Grecia a fost tăiat cu 22% în 2012, de la 876 euro pe lună la 683 euro, nivel la care se află și în prezent. Spre comparație, în Ro­mâ­nia salariul minim a crescut cu aproape 40% față de 2013, dar este în continuare de trei ori mai mic decât cel din Grecia, adică 217 euro, potrivit datelor Eurostat. În România, austeri­tatea a lovit în bugetari, ale căror salarii au fost reduse cu 25% în 2010. Oficial, circa 30.000 de români muncesc sau trăiesc în Grecia, însă numărul ar putea fi mult mai mare în lunile de vară, când românii își pot găsi locuri de muncă sezoniere în hoteluri sau în agricultură.

Tăierea pensiilor

Regimul drastic de austeritate impus de guvernul de la Atena pentru a primi împrumuturi de la Banca Centrală Europeană, Comisia Euro­pea­nă și Fondul Monetar Internațional i-a lovit pe pensionari, care și-au văzut veniturile diminuate în ultimii patru ani cu 27% până la 50%.

În 2009, pensionarii greci primeau 14 pensii pe an, a căror valoare medie era de 1.350 euro pe lună, potrivit datelor INE-GSEE, institutul de cercetare al celui mai mare sindicat din Grecia. Acum, aceștia primesc doar 12 pensii pe an, iar 45% din ei trăiesc sub limita sărăciei calculată după standardele locale, având venituri de sub 665 euro pe lună. Premierul Tsipras a promis, în acest sens, că va rein­tro­duce pensia suplimentară de Crăciun pentru pensionarii cu venituri mici, scrie Reuters. Grecia alocă cel mai ma­re procent din PIB din UE pentru pla­ta pensiilor, în 2012 cheltuind 17,5% din PIB în acest scop, confrom celor mai recente date ale Eurostat. Prin com­pa­ra­ție, Germania, cea mai mare eco­no­mie europeană, folosește de trei ori mai puțin din PIB pentru pensii.

Vârsta de pensionare a fost crescută cu doi ani în 2013, la 63 de ani pentru bărbați și 59 de ani pentru femei.

Austeritatea a lovit și pe frontul impozitelor. De exemplu, TVA a crescut de trei ori din 2010 până în prezent. Sistemul fiscal elen se bazează pe o TVA diferențiată, cea mai mică, de 6,5%, fiind la produsele alimentare, medicamente, cărți, ziare, precum și pentru industria hotelieră. În urmă cu cinci ani, această taxă era de 5%.

TVA la utilități, în prezent de 13%, a fost majorată în trei trepte de la 9%, cât era înainte de 2010, în timp ce TVA generală a ajuns la 23% de la 19%. În România, TVA a fost majorată de la 19% la 24% în 2010, pentru peticirea cerută de FMI a „găurii“ din buget. Anul trecut, TVA la pâine a fost redusă la 9%, iar de la 1 iunie taxa de 9% se aplică pentru toate alimentele și băuturile nealcoolice.

Facturile la electricitate ale grecilor s-au „umflat“ în fiecare an din 2010 până în prezent cu câte 10%, nu doar din cauza majorării TVA la utilități, ci și a creșterii prețurilor la electricitate cu aproape 60%. În 2008, grecii plăteau aproximativ 40 euro pe lună pentru electricitate, iar la finalul anului trecut factura era de peste 100 euro, conform presei din Grecia.

Privilegiații

În schimb, „privilegiați“ există și în vremuri de criză. Industria transportului naval din Grecia nu plătește nicio taxă pe veniturile internaționale aduse în țară. Așa scrie în constituția Greciei.  Flota navală grecească este cea mai mare din lume și avea în 2013 aproape 3.670 de vase, potrivit Bloomberg. Armatorii greci contribuiau cu peste 7% la PIB în acel an și asigurau 192.000 de locuri de muncă. Flota greacă are o valoare de 106 miliarde de dolari, iar cei mai bogați cinci armatori greci au o avere cumulată de 7,6 miliarde de dolari.

Deși au trecut aproape cinci luni de când a venit la putere, iar rezervele statului s-au epuizat, guvernul condus de SYRIZA nu a făcut nimic pentru combaterea evaziunii fiscale. Din contră, una dintre primele măsuri luate privește îmbunătățirea reglementării negocierilor privind datoriile expirate, în timp ce cu câteva săptămâni în urmă guvernul a anunțat că nu vor fi aplicate amenzi, penalități și nu vor urma con­se­cințe legale dacă veniturile nedeclarate vor fi declarate voluntar la Fisc.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Luiza Chiroiu