Creșterea soldului de credite nu este un obiectiv în sine pentru bancheri, importantă fiind direcția în care merge creditarea nouă, iar aici apar deja primele semnale că cererea din partea clienților începe să-și revină mai puternic, atât pe segmentul de retail, cât și pe corporate, a fost principala concluzie a celei de-a doua zile a conferinței ZF Bankers Summit ’15.„Stocul total de credite pe anumite segmente scade pentru că multe credite au fost externalizate sau au fost vândute. Contează volumul de credite noi. Va dura ceva timp să revenim pe o pantă foarte pozitivă. Acum reducerea marjelor este mai mare decât reducerea volumelor, astfel că veniturile scad“, a declarat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanță McKinsey, care a deschis a doua zi a conferinței ZF Bankers Summit ’15.
Conferința ZF Bankers Summit ’15 a fost organizată în parteneriat cu Alpha Bank, MasterCard, Vodafone, CEC Bank, Imobiliare.ro, Garanti Bank, Marfin Bank și PwC.
Bancherii trebuie să se obișnuiască însă cu marje de dobândă mai mici, așadar cu venituri mai mici din creditare, ceea ce îi forțează să caute alternative de venit prin creșterea serviciilor tranzacționate și să-și reducă costurile prin descoperirea de noi canale de distribuție.
„Băncile se confruntă în prezent cu o scădere accelerată a marjei, iar această tendință devine îngrijorătoare. Ne îngrijorează totodată relaxarea structurilor de finanțare, pentru că am observat revenirea lejerității în acordarea creditelor“, a declarat Mihaela Bîtu, vicepreședinte corporate ING Bank.
Marjele scad în condițiile în care dobânzile au ajuns la minime istorice, iar băncile afectate de scădere puternică a veniturilor se luptă pentru fiecare client și proiect bancabil. „Băncile se luptă pentru clienți, este o concurență acerbă în piață, însă problema care apare este legată de calitatea ofertei de creditare“, a afirmat Marius Dorner, director executiv departamentul Clienți Companii Mari Citibank.
Reducerea marjelor ar putea însemna că pentru multe instituții de credit mici care nu au reușit să atingă o masă critică de clienți nu va mai face sens să-și păstreze modelul de bancă universală și vor decide fie să se axeze pe o nișă, fie să-și vândă operațiunile către jucători mai mari.
„Vor rămâne 4-5 bănci universale care vor concentra trei sferturi din activele sistemului bancar“, a declarant Omer Tetik, CEO al Banca Transilvania. Anul trecut, Banca Transilvania a preluat Volksbank, iar Tetik spune că se uită în continuare după achiziții și oportunități.
Crește cererea de credite din segmentul IMM-urilor
Lucrurile merg destul de bine pentru Banca Transilvania, iar la anul vom avea o instituție de credit îmbunătățită și mai puternică. Suntem mulțumiți că banca a ajuns a treia instituție de credit pe piața locală în funcție de active, însă intenția noastră nu este să fim pe al doilea sau pe primul loc. Acest lucru depinde și de cum se vor comporta ceilalți competitori.
Observăm o creștere a cererii din partea clienților, din partea IMM-urilor. Nu vrem să fim o bancă mare, ci una care să-și păstreze relația de calitate cu clientul.
Suntem captivi în România, ne uităm spre noi achiziții, ne uităm la oportunități, la portofolii. Am realizat prima tranzacție, cea cu Volskabank, procesul de integrare a mers mai bine decât ne așteptam. Nu avem planuri să ne dezvoltăm internațional. Nu avem intenția să mutăm sediul central al băncii de la Cluj.
Succesul băncii este concentrarea afacerilor pe plan local și dezvoltarea businessului în mai multe orașe din țară.
Circa 20% din afacerile noastre sunt în București și în localitățile din împrejurimi.
Cea mai mare provocare a BT în acest moment este menținerea costurilor sub control, în contextul integrării Volksbank. Perspectivele și provocările rămân la fel pentru toate băncile.
Ceea ce este important este procesul de consolidare, nu numărul băncilor care vor fi peste câțiva ani. Și băncile au suferit în perioada de criză, din această cauză unele instituții de credit au devenit mai defensive. Cu toate acestea, băncile nu pot trăi fără clienți.
Lucrurile se schimbă, încrederea dintre client și bancă își revine ușor, nu ne mai este rușine să spunem în public că suntem bancheri. Piața se comportă mai bine, economia a crescut.
Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania
Nu ne așteptăm la presiuni în viitor din zona creditelor neperformante
Bancpost a finalizat procesul de reorganizare și așteaptă o evoluție pozitivă a businessului în următorii ani, mai ales în condițiile unei piețe în creștere.
Reorganziarea este completă de câteva luni, mai sunt lucruri de optimizat, însă vedem deja beneficiile restructurării. Avem creșteri semnificative pe toate segmentele, chiar creștere de două cifre a business-ului nou. În prezent piața este favorabilă, ne așteptăm la rezultate pozitive în următorii ani.
Am trecut prin redimensionare, am făcut reduceri de cost, am eficientizat, considerăm că am făcut ceea ce trebuie. Reorganizarea este completă de câteva luni, admitem însă că mai sunt procese de optimizat. O organizație nu se poate concentra numai pe restructurare și eficientizare, trebuie să aibă în vedere și creșterea.
Industriile care generează valoare adaugată mare, precum sectorul IT&C;, producția cu potențial de export, agricultura și infrastructura sunt principalele sectoare pe care ne dorim să le credităm.
Strategia noastră pe termen scurt este de a dezvolta o bancă eficientă, care să fie prezentă în piață. Totodată, unul dintre obiectivele noastre este să rămânem în top zece.
În prezent, avem o bancă într-o formă bună și considerăm că am luat deciziile corecte. Nu ne așteptăm la presiuni în viitor din zona creditelor neperformante. Am interacțiuni și merg săptămânal la discuții cu clienții.
Economia locală a fost până acum indiferentă la ceea ce s-a întâmplat în celelalte regiuni, volatilitatea este limitată și în prezent.
Economia românească a beneficiat de faptul că a fost deschisă la resursele străine (management, capital). Dacă te bazezi doar pe resurse proprii, atunci procesele durează mai mult.
George Georgakopoulos, CEO al Bancpost
Gheorghe Marinel, director general adjunct la BRD SocGen
Zona rurală este foarte greu de bancarizat, dar cu siguranță vor evolua lucrurile și în această direcție în următorii ani, pentru că mulți români vor avea nevoie de un card sau un cont bancar. Rata de bancarizare este de 60% în România comparativ cu un nivel de 80% în Cehia sau Polonia.
România este capabilă să ardă niște etape în comparație cu țările dezvoltate, dar depinde de bănci cu ce produse vor veni către populația nebancarizată.
Băncile trebuie să ia mai mult în calcul digitalizarea, pentru că prin digitalizare își pot reduce costurile operaționale. Digitalizarea nu înseamnă însă neapărat închiderea de sucursale.
Strategia BRD este clară, nu am redus numărul de sucursale, dar ne-am focusat pe soluții digitale. Abordarea noastră în ceea ce privește relația cu clienții este pe termen lung, ne interesează să achiziționăm clienți cărora să le oferim servicii pe termen lung.
Nu am privilegiat creditele în lei sau în euro, dar într-adevăr am am promovat creditarea în lei.
S-au schimbat multe în ultimii ani, s-a schimbat reglementarea. Informațiile despre clienți sunt mult mai detaliate, sunt foarte multe bănci care au aderat la proiectul cu ANAF-ul. Conexiunea cu ANAF-ul permite băncii să afle venitul persoanei care solicită un produs de creditare.
Andrei Caramitru, McKinsey&Company;
La nivel global, vedem că veniturile în sistemul bancar mondial cresc, acest lucru a început chiar din 2009. Piețele emergente susțin destul de mult această creștere. În piețele emergente, băncile au reușit să își păstreze marje mult mai mari.
În 2002, țările din Europa de Est aveau una dintre cele mai mari marje din zonele emergente, în prezent sunt pe penultimul loc. În țările dezvoltate, numărul branch-urile scade destul de rapid, în piețele emergente acestea încă cresc, în special în Asia, Africa.
Vedem o evoluție rapidă către digital. 82% dintre clienții din Europa de Est vor să meargă în sucursale, comparativ cu 47% din cei din Europa de Vest. Nu pot să fie 5-6 bănci universale prezente în România. Dacă ne uităm la piețele dezvoltate, cum ar fi Franța, Germania, Elveția, ajung cam 2-3 bănci universale. Va dura ceva timp până când acest lucru se va întâmpla și în România, dar pot să fie bănci care să fie specializate pe anumite segmente.
Dana Demetrian, vicepreședinte executiv retail și private banking BCR
Conceptul de digital banking își va spune cuvântul în următorii ani, există „un gap“ între zona de utilizare și internet banking și zona de internet user. Avem nevoie de digital pentru a ajuta clientul să tranzacționeze înainte de a avea un venit stabil. Azi se cere transparență și informare dincolo de produsul în sine.
Există un apetit al tinerei generații pentru digitalizare. Dacă vrem să ajungem la un grad mare de bancarizare, trebuie să lucrăm cu tinerii. Trebuie să investim în această zonă, pentru că atunci când tinerii devin activi, când se vor angaja, să devină creditabili. În prezent, majoritatea tinerii vor digital. Cei cu vârsta între 25 și 35 de ani se duc către zona de consum, ei au salarii mai mici. Cei peste 35 de ani se orientează către creditele imobiliare.
Totodată, vedem din ce în ce mai mulți pensionari care încep să folosească cardul atunci când își retrag banii. Bancarizarea începe de la momentul în care clientul își primește o sursă de venituri. Clientul a început să înțeleagă produsele de creditare și la ce se expune atunci când dorește un credit. Politica de creditare în lei este sănătoasă. Cererea este mult mai mare în urban. Încurajăm produsele cu dobândă fixă, încercăm să creăm o stabilitate pentru client. Luptăm cu toții spre o zonă non-cash, care probabil va crește în continuare cu două cifre pentru că pornește de la o bază foarte joasă.
Marius Dorner, director executiv departamentul Clienți Companii Mari Citibank
Băncile se luptă pentru clienți, este o concurență acerbă în piață, însă problema care apare este legată de calitatea ofertei de creditare. Băncile caută un anumit nivel de risc, în timp ce o parte din cerere prezintă riscuri mai ridicate decât își doresc băncile. În România piața este restrânsă, deci lupta e acerbă. Numărul de clienți buni și mari este limitat, de aceea este extrem de important să te diferențiezi. Diferența o fac produsele, flexibilitatea băncii, înțelegerea clientului, iar acestea sunt asigurate de angajații băncii.
Producția industrială, IT-ul, telecom sunt sectoarele în care găsim clienți care se potrivesc așteptărilor noastre. Noi ne uităm atât la companie, cât și la profilul antreprenorului atunci când decidem să acordăm un credit.
Nu se va întâmpla nimic semnificativ de acum înainte, piața va crește, oportunități vor fi, dar nu mă aștept la ceva spectaculos.
Tiberiu Moisa, director executiv la Banca Transilvania
Văd două piețe ale creditelor corporate, o piață pentru companiile care performează foarte bine, care au ieșit bine din perioada de criză. Această piață are o funcționalitate vizibilă. Pe de altă parte, mai este și piața companiilor care au ieșit din criză cu datorii mari și care vor avea mult de muncă în anii ce vor urma.
Pe lângă dinamica accelerată a marjelor, se întâmplă și un efect psihologic. Dacă acum câțiva ani, jumătate de procent nu ar fi însemnat mare lucru în decizia unei bănci, în prezent acest lucru este mult mai strident. Încercăm să ne folosim de toate învățăturile pe care le-am tras în perioada de criză.
Creditarea în sine nu este un scop, este un mijloc prin care rezolvi anumite nevoi de dezvoltare. Când nevoia de dezvoltare depășește banii pe care îi ai în buzunar, se creează o nevoie de finanțare. Pentru companiile mici, dependența de proprietar este foarte mare. Pe măsură ce compania crește și nevoia de finanțare crește, crește și procentul modului în care compania este aranjată, iar importanța antreprenorului și carisma acestuia scad.
Mihaela Bîtu, vicepreședinte corporate la ING Bank
Lucrurile nu stau așa de rău în sistemul bancar pe cum se prezintă, situația nu e atât de neagră. Este clar că în piața de lei este o creștere, se vede un apetit al companiilor către creditarea în lei. Într-adevăr ne dorim mai multe proiecte, dar poate la anul și creditarea corporate va oferi mai multe posibilități.
Băncile se confruntă în prezent cu o scădere accelerată a marjei, iar această tendință devine îngrijorătoare. Ne îngrijorează totodată relaxarea structurilor de finanțare, pentru că am observat revenirea lejerității în acordarea creditelor.
Peste un an probabil vom vedea mai multe investiții. Mă aștept ca volumul creditelor corporate să crească cu o cifră, în timp ce în zona de retail avansul să fie de două cifre.
Procentul de aprobare a creditelor este foarte mare în cazul ING, pentru că ne alegem cazurile foarte bine. Nu țintim în mod activ clienții care nu se potrivesc profilului nostru, care nu ne aduc valoare adaugată.
0 comments :
Trimiteți un comentariu