Evoluția celor mai importanți indicatori macroeconomici în prima jumătate a anului 2015

Exporturile au urcat în S1 la 27 mld. euro și ar putea atinge un nou maxim istoric

Exporturile au făcut în iunie un salt de 12,4% față de aceeași lună de anul trecut, la 4,7 mld. euro, acesta fiind cel mai rapid ritm de creștere din ultimele 18 luni. Pe ansamblul primului semestru (S1) creșterea exporturilor a fost de aproape 6%, la 27 mld. euro, ascensiunea fiind influențată în principal de creșterea vânzărilor în Uniunea Europeană. Importurile au continuat să crească mai rapid decât exporturile, stimulate de creșterea cererii interne, avansul fiind de 7% în S1, la 30,3 mld. euro. În aceste condițiii, deficitul comercial s-a adâncit la peste 3 mld. euro. Exporturile ar putea să depășească în acest an maximul din 2014, de 52,5 mld. euro, în condițiile în care economiile din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României, dau semne de redresare, iar la jumătatea anului nivelul exporturilor a ajuns la 27 mld. euro. Însă importurile cresc mai repede decât exporturile, iar dacă tendința va continua, exportul net va avea o contribuție negativă la creșterea economică din acest an. Iar deficitul comercial se va adânci, în condițiile în care creșterea consumului nu este ancorată în oferta internă, ci în importuri.

Consumul, în ascensiune

Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populației - avea la jumătatea anului un avans de aproape 5% față de aceeași perioadă de anul trecut, pe serie brută. În iunie, consumul a crescut cu aproape 8% față de aceeași lună din 2014. Avansul a fost susținut aproape exclusiv de vânzările de alimente, care au avansat cu 22%. La polul opus, cifra de afaceri a retailerilor de produse nealimentare - mobilă, electro-IT, cosmetice, haine sau medicamente - a postat un plus de 1%, iar vânzările de carburanți au avut o evoluție similară, respectiv plus 1,3% Creșterea comerțului alimentar a fost susținut de reducerea TVA de la 24% la 9% și de vremea caldă care a impulsionat vânzările anumitor categorii de bunuri precum apa minerală, berea sau înghețata. Trendul ascendent a fost confirmat de jucătorii din piață - producători și retaileri - însă cifrele vehiculate de aceștia sunt mai mici, avansul fiind mai „temperat“. Creșterea de 22% a vânzărilor de alimente, deși statistică, amintește de anii de boom când consumul „galopa“ și era principalul motor de creștere a economiei. Odată ce criza economică a început să-și facă simțită prezența, începând cu 2009, cifrele „au intrat la apă“, iar salturile uriașe au rămas doar o amintire. De altfel, în perioada 2009-2012, INS anunța scăderi ale cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul lună de lună. O ușoară revenire a apărut în 2013, însă creșterile erau timide, de doar o cifră, și de multe ori trendul pozitiv a fost întrerupt de scăderi, mai ales la vânzările de alimente. Anul trecut a fost primul de după 2008 când apetitul pentru mâncare, băuturi și țigări a revenit, cu plusuri de peste 10%.

Motoarele industriei continue să tureze, dar lent

Producția industrială, unul dintre cei mai importanți indicatori din economie, a dat semne de oboseală în al doilea trimestru, astfel că pe ansamblul primului semestru creșterea a fost de doar 2,3% față de aceeași perioadă de anul trecut. Evoluția a fost susținută în principal de cererea externă. Pe serie ajustată sezonier creșterea a fost de 3,1%. Industria a fost unul dintre principalele motoare ale economiei în primul trimestru, contribuind cu 0,9% la creșterea PIB de 4,3%, iar cifrele indică faptul că și în trimestrul al doilea a contribuit la creșterea economică. Ascensiunea producției industriale a fost susținută de creșterea industriei prelucrătoare, cu 2,9%,  în timp ce industria extractivă și producția de energie și gaze au fost în teritoriu negativ, potrivit datelor INS. Anul trecut industria a avut cea mai importantă contribuție la creșterea economică, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creștere a fost agricultura, datorită producției agricole excepționale.

Construcțiile cresc cu 10%

Volumul lucrărilor de construcții a crescut în primul semestru cu peste 10% față de primele șase luni ale anului anterior, cele mai importante avansuri fiind înregistrate de nerezidențial (un plus de 16,3%) și rezidențial (creștere de 12%). Pe de altă parte, construcțiile inginerești, sau de infrastructură, au consemnat o creștere modestă, de doar 0,8% în primele șase luni ale acestui an. În iunie, lucrările de construcții au crescut cu 13,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, susținute în principal de construcția de clădiri nerezidențiale, arată datele ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Volumul de lucrări rezidențiale, unul dintre principalele motoare ale pieței construcțiilor în prima parte a acestui an, a scăzut în luna iunie cu 24,4% față de aceeași lună a anului trecut, rezidențialul pierzând din avânt. Revenirea construcțiilor este cu atât mai importantă cu cât acest sector poate susține creșterea economică. Anul trecut construcțiile nu au avut nicio contribuție la creșterea economică a României. Sectorul construcțiilor a ajuns în 2014 la minimul ultimilor șapte ani, adică doar 8,9 miliarde de euro, potrivit datelor Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO). O serie de jucători din această industrie s-au confruntat cu probleme în contextul în care proiectele de construcții au fost mai puține, atât cele finanțate de către stat, cât și cele făcute pe bani privați.

Bugetul, pe excedent

Bugetul a fost ținut sub control în prima jumătate a anului. În primul semestru s-a înregistrat un excedent de 4,2 mld. lei (0,6% din PIB), obținut în principal din tăierea cheltuielilor programate, în special a investițiilor. Este pentru prima dată de la integrarea României în Uniunea Europeană când se înregistrează excedent bugetar în primul semestru al anului. Ministerul Finanțelor a bugetat inițial pentru primul semestru o țintă de deficit bugetar de 12,9 mld. lei. Veniturile bugetului consolidat au fost de 110,6 mld. lei, în creștere cu 10,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor. Cheltuielile au crescut în primul semestru cu doar 2,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2014 ajungând la 106,4 mld. lei. Sumele cheltuite au fost cu 16% sub nivelul programat. Spre investiții au ajuns în primele șase luni din an doar 3,8 mld. lei, cu 20% mai puțin decât în S1 2014, după ce 2014 a fost cel mai prost an pentru investițiile statului din ultimii nouă ani.

Investițiile străine directe dau semne de redresare

Investițiile străine directe au continuat să crească în primul semestru și s-au apropiat la sfârșitul lunii iunie de 1,7 mld. de euro, nivelul fiind în creștere cu aproximativ 40% față de aceeași perioadă a anului trecut. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au ajuns la 943 mil. euro, iar creditele intragrup au totalizat după șase luni

716 mil. euro (net). Volumul ISD-urilor reflectă atractivitatea mediului de afaceri autohton, dar și percepția investitorilor străini, evoluția economiei fiind unul dintre indicatorii analizați. România este dependentă de capitalurile străine pentru finanțarea deficitului de cont curent și a deficitului bugetar, dar și pentru rostogolirea datoriei externe. În primul semestru contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 285 mil. euro. Sumele aduse de investitorii străini în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. Până la izbucnirea crizei financiare și eco­nomice mondiale, investițiile străine directe (ISD) au crescut în salturi, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Apoi, în 2009-2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 mld. euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe creștere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România. 2012 a fost anul în care investițiile străine directe nete au revenit pe creștere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei. În 2013 și 2014 investițiile străine au rămas la un nivel modest, sub 3 mld. euro. Industria a fost campioana atragerii de investiții străine, dacă analizăm structura acestora în ultimii ani din punctul de vedere al orientării pe ramuri economice.

Sursa:
Ziarul Financiar