Un profesor debutant și un medic rezident primesc câte un salariu de circa 1.000 de lei net pe lună după finalizarea studiilor, în timp ce salariile cele mai mici pe care le primesc cei care ocupă funcția de ofițer în cadrul Poliției sau al Jandarmeriei sunt de 2 - 3 ori mai mari, arată datele centralizate de ZF.Dezechilibrul dintre salariile primite la început de carieră de către cei care aleg o profesie ce presupune studii superioare și vor să își construiască o carieră la stat sunt o consecință a modului în care se construiește din start bugetul.
Astfel, o analiză a ZF pe baza datelor de la Eurostat arată că, în România, cheltuielile cu siguranța și cu ordinea publică consumă, anual, 6,3% din bugetul consolidat al statului, în timp ce în țările din UE se alocă, în medie, câte 3,7% din bugetul de cheltuieli pentru astfel de activități. În schimb, la sănătate și la educație alocarea cheltuielilor din bugetul consolidat este cu 30% mai redusă decât în alte state din Uniunea Europeană.
„Debalansarea din salariile de debut pentru aceste profesii se vede din construcția bugetului. Iar consecința acestei stări de fapt este valoarea îngrozitor de redusă a ponderilor în PIB alocate cheltuielilor cu sănătatea și cu educația, pentru că, până la urmă, dezvoltarea sectorială depinde de alocările acordate ca pondere în PIB. Elementul de noutate este că aceste ponderi sunt generate de debalansarea în care s-a construit bugetul, asfel s-a găsit cauza“, a explicat prof. dr. Cezar Mereuță, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române.
Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, cheltuielile cu sănătatea în România au fost de 4% din PIB în 2013, în timp ce media la nivelul statelor din Uniunea Europeană este de 7,2% din PIB.
În Danemarca, spre exemplu, sănătatea consumă 8,7% din PIB, iar alocări de peste 8% din valoarea PIB-ului pentru acest sector mai au Finlanda (8,4%), Olanda (8,3%) și Franța (8,1%).
În ceea ce privește alocările pentru educație, România a alocat în 2013 un buget echivalent a 2,8% din PIB, fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, în timp ce media la nivelul celor 28 de state membre este de 5% din PIB pentru educație. „Campioane“ la cheltuielile cu educația în raport cu PIB-ul sunt Islanda (7,6% din PIB), Danemarca (7%), Portugalia (6,8%), Suedia (6,6%) și Finlanda (6,5%).
„Atâta timp cât noi nu ne apropiem de media Uniunii Europene – pentru că sunt alții care dau la educație 7% din PIB și noi doar 2- 3% – decalajele vor exista și vor face dezvoltarea dificilă. Dacă ne uităm și la recenta rectificare bugetară, vedem că educația și sănătatea nu au primit nimic, pe când «sistemul», SRI sau SIE au avut bugete majorate“, a mai spus profesorul Mereuță. Decalajul din construcția bugetului consolidat al României, care alocă o importanță dublă capitolului siguranță și ordine publică prin comparație cu restul Europei, se transferă și în preferințele tinerilor, care se orientează mai mult către profesiile care le oferă din start perspective salariale mai bune. Anul acesta, spre exemplu, Academia de Poliție a avut parte de o concurență de 7,8 candidați pe loc pentru cele circa 600 de locuri scoase la concurs în cele trei facultăți: Facultatea de Poliție (specializările Drept și Ordine și siguranță publică), Facultatea de Pompieri și Facultatea de Arhivistică.
În schimb, la Universitatea din București, care are 23 de facultăți (iar multe dintre ele furnizează profesori pe piața muncii), concurența a fost de 5 candidați pe loc anul acesta. O concurență mai scăzută a fost la faculățile de Filosofie (1 candidat pe loc), Litere (2,2 candidați pe loc) sau Istorie (2,3 candidați pe loc).
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București, concurența a fost de 4,5 candidați pe loc.
0 comments :
Trimiteți un comentariu