Adevărul negru din spatele primirii refugiaților sirieni în Germania: Imigranți est-europenii plătesc prețul și sunt deportați pe capete

În spatele politicii Germaniei de primire a refugiaților sirieni stă totuși un compromis care nu poate fi ignorat. Prețul pentru azilul sirienilor este plătit de imigranții din Balcani, care sunt deportați pe capete, scrie Wall Street Journal.

Un exemplu concret este cel al unui imigrant albanez. Guvernul german a refuzat cererea de azil a lui Albert Kulemani la începutul lunii. Acum albanezul de 36 de ani stă cu lucrurile împachetate și așteaptă inevitabilul. ”Autoritățile nu ne spun dinainte. Ne dau 5-10 minute să ne strângem hainele și nimic mai mult”, a spus albanezul care a ajuns împreună cu soția sa în Germania în august.

În spatele presupusei primiri a imigranților totuși, stă o politică extrem de dură cu persoanele care nu se califică pentru azil.

În condițiile în care autoritățile germane sunt copleșite de un nou val de imigranți din Siria, Berlinul a început să intensifice deportările din taberele special de imigranți din Balcani, pentru a oferi răgaz guvernului și pentru a descuraja est-europenii să își părăsească țara din motive economice. Mesajul este simplu: cei care vin în Germania strict pentru a căuta o viață mai bună vor fi trimiși imediat înapoi.

De asemenea, primirea imigranților care fug de război și persecuție este parte din politica Cancelarului Angela Merkel de a-și ține poporul de partea ei. În timp ce guvernul se pregătește pentru venirea a aproape un milion de refugiați anul acesta, politicienii care o susțin pe Merkel se tem că susținerea publică va scădea când vor apărea provocările economice și sociale aduse inevitabil de valul masiv de imigranți.

Îngrijorările sunt cu atât mai mari în condițiile în care guvernele regionale și locale, cărora Merkel le-a promis că va accelera procesarea refugiaților în azile, s-au întâlnit din nou joi pentru a cere Berlinului mai mulți bani pentru a putea face față crizei imigranților.

Bavaria, un stat german conservator și punctul principal de intrare pentru imigranții din Orientul Mijlociu și Balcani, intensifică puternic eforturile de a înăspri condițiile pentru aplicații de azil din țările considerate ”sigure”. În timp ce sierienilor li se permite în general azil, persoane din Albania, Kosovo și Serbia sunt trimise direct în foste barăci militare sau baze SUA transformate în centre de repatriere pentru persoane care vor fi deportate.

Din ianuarie în august, persoane din țările Balcanice au reprezentat aproape 40% din cei 231,302 de cereri de azil pentru Germania. Din cererile procesate în acea perioadă, mai puțin de 0,3% dintre aplicații din Balcani au primit azil.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ştefan Stan