Cei 100 care fac jocurile în construcții

Sectorul construcțiilor, o „plăcintă“ de peste 40 de miliarde de lei anual, este „câmpul de luptă“ a peste 36.000 de constructori, care an de an încearcă să reziste pe o piață care a scăzut cu circa 40% pe timp de criză. Cei mai mari 100 de jucători controlează circa o treime din această piață și angajează 10% din personalul care lucrează în construcții. Cine sunt liderii acestei industrii?

Cei mai mari 100 de constructori de pe piața locală au ajuns anul trecut la rulaje cumulate de 14,5 miliarde de lei, echivalentul a circa o treime din totalul cifrei de afaceri a celor aproape 36.000 de firme care activează în domeniul construcțiilor, arată o analiză a Business Construct pe baza datelor de la Registrul Comerțului.

Rulajul celor mai mari 100 de jucători este în creș­tere cu 8% față de 2013, însă în același timp profiturile nete cumulate ale constructorilor s-au ridicat la 679 mil. lei în 2014, în scădere cu 6% față de 2013.

În cadrul acestor 100 de firme lucrau la finalul anului trecut peste 31.000 de angajați, echivalentul a aproape 10% din salariații din industria construcțiilor.

În doar un an, numărul cumulat de angajați al celor mai mari 100 de constructori s-a redus cu peste 1.000 de persoane, în contextul în care 2014 nu a fost un an de revenire pentru industria construcțiilor, având în vedere că investițiile private au fost destul de limitate, iar cele publice au scăzut considerabil.

Circa o treime dintre cele mai mari firme de construcții care activează pe plan local au capital străin.

Analiza Business Construct ia în considerare firmele care și-au declarat ca obiect de activitate con­strucțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, autostrăzi și drumuri, căi ferate, poduri și tuneluri, lu­crări hidrotehnice, alte proiecte inginerești, demolări, lucrări de pregătire a terenului și de foraj și sondaj pentru construcții.

Liderul constructorilor locali a rămas și anul trecut compania Strabag SRL, principala subsidiară a austriecilor de la Strabag pe plan local. Constructorul, care a lucrat la proiecte precum autostrada Deva-Orăștie sau cea mai înaltă clădire de birouri din România, Sky Tower, a încheiat anul precedent cu afaceri de 753 de milioane de lei, în scădere cu 27% față de anul 2013, în timp ce profitul net a scăzut cu 93%, la 6 milioane de lei.

Pe poziția a doua în ierarhia celor mai mari jucă­tori din construcții figurează firma omului de afaceri Raul Doicescu (foto), Bog’Art. Printre proiectele la care Bog’Art a lucrat recent se numără structura Mega Mall, cel mai mare centru comercial deschis în ultimii cinci ani în România, precum și structura Coresi Shopping Resort, unde firma lui Doicescu a lucrat alături de Conarg.

Pe poziția a doua în ierarhia celor mai mari jucă­tori din construcții figurează firma omului de afaceri Raul Doicescu (

foto dreapta

), Bog’Art, care și-a majorat anul trecut afacerile cu 45%, la 585 de milioane de lei, în timp ce profitul net s-a dublat, la 4 milioane de lei.

Rezultatele financiare în creștere vin în contextul în care anul trecut compania a lucrat la mai multe proiecte, printre care clădirea de birouri Green Gate sau un centru comercial în Drumul Taberei, dezvoltat pe o parte din terenul fostei fabrici Tricodava.

Printre proiectele la care Bog’Art a lucrat recent se numără structura Mega Mall, cel mai mare centru comercial deschis în ultimii cinci ani în România, precum și structura Coresi Shopping Resort, unde firma lui Doicescu a lucrat alături de Conarg, constructor controlat de Valentin Vișoiu. Ambele centre comerciale au fost deschise anul acesta.

Pe partea de clădiri de birouri, Bog’Art are în prezent în lucru proiectul Bucharest One, viitorul sediu al grupului Vodafone.

În top apare pe poziția a treia și compania Hidrocon­strucția, controlată de management și salariați, care a avut afaceri de 517 milioane de lei anul trecut, în scădere cu 14%. De asemenea, compania a intrat anul trecut pentru prima oară pe pierderi în ultimii zece ani, după ce a înregistrat un rezultat negativ de 153 de milioane de lei.

„Volumul pierderii raportate a fost influențat de constituirea provizioanelor pentru acoperirea riscurilor (…), precum și de ajustările pentru deprecierea stocurilor și creanțelor“, se arată în raportul privind rezultatele pe 2014 ale companiei de construcții.

În rândul celor mai mari zece constructori figurează și o firmă aflată în insolvență, Vega 93, controlată de Corneliu Istrate, care a reușit totuși să-și majoreze rulajul cu aproape 41% anul trecut, la 365 de milioane de lei, însă în ciuda acestei creșteri a afacerilor, anul trecut compania a intrat pe pierderi.

O altă firmă prezentă în topul celor mai mari constructori este Apolodor Com Impex, controlată de Radu Ouatu. Compania a intrat recent în insolvență din cauza lipsei de încasări, iar în 2014 a ajuns la afaceri de 118 mil. lei, în scădere cu 16%.

În același timp, Apolodor a reușit anul trecut să aibă un profit net de aproape 4 milioane de lei, față de o pierdere de circa 9 milioane de lei în 2013, arată datele de la Registrul Comer­țu­lui. Omul de afaceri Radu Ouatu spune că speră într-o liniștire a pieței în perioada următoare. „Mai este nevoie și de înțelegerea nevoilor economiei românești și aici, bineînțeles, mă refer la infrastructură, la auto­străzi”, spune Ouatu.

Liderul constructorilor locali a rămas și anul trecut compania Strabag SRL, principala subsidiară a austriecilor de la Strabag pe plan local. Constructorul a lucrat la proiecte precum autostrada Deva-Orăștie sau cea mai înaltă clădire de birouri din România, Sky Tower (foto).

În topul constructorilor, pe poziția a șaptea, apare compania Scuscia SRL, înființată în 2013 și controlată de un italian, Renato Lombardi. Compania a raportat o cifră de afaceri 0 în 2013, anul de înființare, în timp ce pierderile au fost de circa 800 de lei în același an, însă în 2014 Scuscia a ajuns la un rulaj de 332 de milioane de lei și un profit net de 4.000 de lei, în contextul în care a avut patru angajați, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

Spedition UMB, firmă cu afaceri de 235 de milioane de lei în 2014, controlată de Dorinel Umbrărescu, nu apare în top deoarece are trecut ca principală activitate „Transporturi aeriene de pasageri“, deși are activitate în construcții. Pe de altă parte, firma Opus Land Development, care este dezvoltatorul ansamblului rezidențial Cosmopolis din nordul Capitalei, apare în topul constructorilor, pentru că are ca obiect principal de activitate „Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”.

După mai mulți ani de criză în care piața construcțiilor a scăzut cu circa 40%, anul 2015 pare a fi gura de oxigen pe care toți constructorii o așteptau. Din păcate însă, revirimentul se simte doar în zona de construcții private, pentru că investițiile de stat, care ar putea stimula și mai mult această industrie, încă se lasă așteptate.

Liderul constructorilor locali a rămas și anul trecut compania Strabag SRL, principala subsidiară a austriecilor de la Strabag pe plan local. Constructorul a lucrat la proiecte precum autostrada Deva-Orăștie sau cea mai înaltă clădire de birouri din România, Sky Tower.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andreea Neferu