
Majorarea salariilor din sectorul public va avea un impact brut estimat de 15,5 mld. lei în 2016, din care o parte se vor întoarce la stat sub formă de impozite și contribuții, de unde rezultă că impactul net va fi de 10 mld. lei (1,3% din PIB), potrivit datelor Consiliului Fiscal pe baza informațiilor de la Ministerul Finanțelor. Acest impact este calculat în cazul în care anul viitor se aplică doar 60% din creșterile salariale prevăzute în legea actuală.
„Propunerile din noua lege a salarizării presupun creșteri de cheltuieli care mi se par mai periculoase decât impactul adus de Codul fiscal la deficitul bugetar. De ce era nevoie de o nouă lege a salarizării, dacă există una care nu se aplică și de unde se vor găsi resursele financiare pentru a susține cheltuielile suplimentare aduse? În 2009, anvelopa salarială în sectorul bugetar reprezenta 10,7% din PIB, iar nivelul a scăzut până în prezent la 7,4% din PIB, influențat de scăderea salariilor bugetare de 25%, de înghețarea salariilor și de scăderea numărului de bugetari. Pare că noua lege a salarizării este o reversare a acestei tendințe de reducere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor“, a spus Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Dacă draftul legii salarizării s-ar aplica în proporție de 60% din forma actuală începând de anul viitor, cheltuielile cu salariile bugetarilor ar ajunge în 2016 la nivelul de 9,2% din PIB, față de cel din 2015 de 7,4% din PIB, spun reprezentanții Consiliului Fiscal.
Deși inițial oficialii din guvern discutau despre aplicarea noii legi într-o perioadă de până la doi ani, Liviu Dragnea, liderul interimar al PSD, a declarat ieri că noua lege presupune creșteri salariale în etape, iar în 3-4 ani se va atinge plafonul final, potrivit Mediafax.
O noutate adusă de noua lege a salarizării, aflată în discuție, o reprezintă faptul că informațiile din anexe sunt prezentate valorile salariilor de bază lunare din fiecare structură/autoritate publică în parte. În legea actuală, aflată în vigoare, dar care nu se aplică, sunt prezentați doar coeficienții în funcție de care se calculează salariile.
„Legea din 2010 pornea de la un principiu foarte clar: diferențele de salarizare în sistemul bugetar nu trebuie să depășească raportul de 1 la 15. Acum, pe proiectul nou, raportul se vrea a fi de 1 la 18, o diferență semnificativă dacă o transpunem în salariul minim de 1.050 de lei și atunci maximul ar fi de 18.900 lei, adică dacă transpunem în euro, de la 240 euro la 4.300 euro“, a explicat deputata Claudia Boghicevici, fost ministru al muncii în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.
Angajații din aviație, din Curtea de Conturi, de la Consiliul Concurenței sau de la Agenția Națională de Integritate vor avea printre cele mai mari salarii din sectorul bugetar, conform proiectului de lege aflat în discuții, în timp ce salariații din sănătate și din educație vor avea, ca și până acum, printre cele mai scăzute niveluri salariale de bază.
„E foarte greu, dacă nu imposibil, să spui că profesorii sunt mai importanți sau medicii sau polițiștii sau funcționarii care au proiecte cu fonduri europene de milioane de euro. De aceea și creșterile acestea discreționare din sistemul de învățământ și pentru personalul medical, înaintea aplicării legii salarizării unitare, nu fac decât să acutizeze tensiunile sociale, celelalte categorii simțindu-se nedreptățite“, a mai spus deputata Boghicevici.
Potrivit noului proiect de lege, președintele țării și premierul vor primi câte o indemnizație salarială brută în cuantum de peste 21.500 de lei brut pe lună. Un ministru va primi circa 19.000 de lei brut pe lună, în timp ce un senator sau un deputat va fi plătit, în medie, cu câte o indemnizație de sub 15.000 de lei brut pe lună.
În sectorul bugetar lucrează circa 1,2 milioane de angajați (26% din efectivul total al salariaților din economie), iar salariile lor „consumă“ anual circa 50 de miliarde de lei din bugetul statului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu